Ziua Mondială a inimii – 29 septembrie 2018

3 octombrie 2018

Fondată  în anul 2000, la inițiativa Federației Mondiale a Inimii (FMI), Ziua Mondială a Inimii este marcată în fiecare an, la 29 septembrie și constituie cea mai mare platformă din lume pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă și accidentul vascular cerebral.

În luna mai, anul 2012, liderii mondiali s-au angajat să reducă mortalitatea prematură globală provocată de bolile netransmisibile cu 25% până în 2025, iar bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru aproape jumătate din totalul acestor decese, devenind cel mai de temut ucigaș din lume.

Și în Republica Moldova bolile cardiace și cerebral vasculare (BCV) se plasează constant pe primele locuri printre cauzele de deces, constituind cca 57% din mortalitatea totală, acest nivel rămâne stabil înalt pe parcursul ultimilor două decenii în pofida faptului că în ultimii ani se atestă o descreștere lentă a ratei mortalității de la 676,0 cazuri la 100 mii locuitori în 2007 până la 605,4  la 100 mii locuitori în 2017.

Bolile cardiovasculare sunt astăzi cel mai mare și de temut ucigaș din lume. Însă nu trebuie să fie așa.  Făcând doar câteva modificări minore, în viața noastră, putem reduce riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral, precum și a îmbunătăți calitatea vieții, astfel, promovând un bun exemplu pentru generațiile următoare.

În anul 2018, de Ziua Mondială a Inimii vor fi comunicate următoarele patru mesaje cheie:

  1. Ziua Mondială a Inimii este o sursă de inspirație pentru toată lumea să-și schimbe comportamentul și să-și îmbunătățească sănătatea inimii. Să diseminăm mesajul despre modul în care putem combate mortalitatea prematură cauzată de BCV, ucigașul numărul unu din lume.
  2. Inimă sănătoasă este bună pentru inima mea, pentru inima ta, pentru TOATE INIMILE noastre. Modificările minime a modului de viață pot face o diferență puternică pentru sănătatea inimii noastre: 30 de minute de activitate fizică pe zi, renunțarea la fumat și consumul unor alimente sănătoase pot ajuta la prevenirea bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral. Prin schimbul de cunoștințe, ne putem inspira reciproc pentru a deveni mai sănătoși.
  3. Toți avem un rol și, colaborând, putem ajuta oamenii să trăiască vieți mai lungi, mai bune și mai sănătoase. 80% dintre decesele premature, cauzate de BCV, ar putea fi evitate dacă sunt controlați cei patru factori principali de risc – consumul de tutun, dieta nesănătoasă, inactivitatea fizică și consumul nociv de alcool.
  4. Povara bolilor cardiovasculare poate fi redusă. Dar trebuie să acționăm cu toții acum. Persoanele fizice trebuie să-și asume controlul asupra propriei sănătăți a inimii prin înțelegerea riscului propriu și a familiilor lor de a provoca BCV, și de a acționa pentru a-l îmbunătăți. Guvernele și ministerele sănătății – trebuie să înțeleagă cu exactitate amploarea problemei prin investiții în supravegherea și monitorizarea bolilor cardiovasculare.

Factori de risc cardiovascular

Există mulți factori de risc asociați cu boli de inimă și accident vascular cerebral.

Unii factori de risc, cum ar fi istoricul familial, nu pot fi modificați, în timp ce alți factori de risc, precum hipertensiunea arterială, pot fi modificați prin tratament.

Factorii de risc modificabili includ:

  • Inactivitate fizică.
  • Dieta nesănătoasă.
  • Creșterea tensiunii arteriale.
  • Consumul de tutun.
  • Colesterolul.
  • Obezitatea și excesul de greutate.

Factorii de risc nemodificabili includ:

  • Istorie de familie.
  • Diabet.

Alți factori de risc nemodificabili obișnuiți includ:

  • Vârsta: îmbătrânirea este un factor de risc pentru BCV; riscul de accident vascular cerebral se dublează la fiecare deceniu după vârsta de 55 de ani.
  • Sex: bărbații sunt la un risc mai mare de boli de inima decât femeile în pre-menopauză. Dar odată cu menopauza, riscul unei femei este similar cu a bărbatului. Riscul de accident vascular cerebral este similar pentru bărbați și femei.
  • Etnicitate: originea etnică joacă un rol. Persoanele cu origini africane sau asiatice sunt la riscuri mai mari de a dezvolta BCV decât alte grupuri rasiale.
  • Starea social-economică: sărăcia mărește riscul de boală de inimă și accident vascular cerebral. O viață cronic stresantă, izolarea socială, anxietatea și depresia cresc riscul BCV.

Recomandări pentru populație

 Medicii specialiști vor promova printre populație informații relevante, precum:

Făcând doar câteva mici schimbări în viața noastră, putem trăi cu toții vieți mai lungi, mai bune și mai sănătoase.

Ziua Mondială a Inimii este o ocazie să faci o promisiune … o promisiune de a găti și de a mânca mai sănătos, de a face mai multe exerciții fizice și de a încuraja copiii să fie mai activi, să spună nu fumatului și să îi ajutați pe cei dragi să se oprească de fumat.

O promisiune simplă pentru inima mea, pentru inima ta, pentru toate inimile noastre:

  • Nu consumați băuturile dulci și sucurile de fructe – alegeți în schimb apă sau sucuri neîndulcite.
  • Schimbați fructele dulci, zaharoase pentru fructele proaspete ca o alternativă sănătoasă.
  • Încercați să mâncați câte 5 porții de fructe și legume pe zi – ele pot fi proaspete, înghețate, conservate sau uscate.
  • Reduceți consumul de alcool.
  • Încercați să limitați produsele alimentare procesate și preambalate care sunt adesea bogate în sare, zahăr și grăsimi.
  • Dezvoltați și implementați școlile, care promovează sănătatea.

Promite să devii mai activ

  • Faceți cel puțin 30 de minute de activitate fizică, de intensitate moderată, de 5 ori pe săptămână.
  • Faceți, activitate fizică viguroasă de cel puțin 75 de minute pe parcursul săptămânii.
  • Jocul, mersul pe jos, lucrul în casă, dansul – toate contează!
  • Fiți mai activi în fiecare zi – urcați scările, mergeți pe jos sau cu bicicleta, în loc să conduceți.
  • Faceți exerciții cu prietenii și familia – veți fi mai motivați și mai distractivi!

Promite să spui nu fumatului

  • Este cel mai bun lucru pe care îl faci pentru a-ți îmbunătăți sănătatea inimii.
  • În termen de 2 ani de la renunțare, riscul de boală cardiacă coronariană este redus substanțial.
  • În decurs de 15 ani, riscul de BCV revine la cel al unui nefumător.
  • Expunerea la fumatul pasiv este, de asemenea, o cauză a bolilor de inimă la nefumători.
  • Deci, renunțând (sau nu începând în primul rând) – nu numai că îți vei îmbunătăți sănătatea, dar și sănătatea celor din jurul tău.

Dacă aveți probleme cu abandonul fumatului, cereți sfatul unui profesionist, care furnizează servicii de consiliere la acest subiect ce ține de acest viciu.

Autor: Medic igienist, Maria Odajiu