Săptămâna Mondială a Alăptării 1-7 august 2020 cu genericul „Susține alăptarea pentru o planetă mai sănătoasă”

30 iulie 2020

Săptămâna Mondială a Alăptării  (SMA) este celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august în mai mult de 175 de ţări ale lumii, pentru a încuraja alăptarea şi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a copiilor din întreaga lume. Activitățile în cadrul SMA sunt coordonate de către Alianța Mondială pentru Alăptare și promovate de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și alte organizații la nivel mondial.

Sloganul și tema SMA din anul curent este: „Susține alăptarea pentru o planetă mai sănătoasă”, scopul fiind, mobilizarea globală pentru susținerea și promovarea alăptării ca un factor cheie pentru sănătatea și bunăstarea populației și impactul asupra mediului și schimbărilor climatice.

Alăptarea este un component important pentru dezvoltarea durabilă a societății. Creșterea ratelor de alăptare exclusivă pot fi obținute numai prin cooperarea și colaborarea între sectoare și generații. Sunt necesare acțiuni intersectoriale și susținerea inițiativelor societății civile, care lucrează pentru binele comun – creează medii care să permită femeilor și copiilor să prospere.

În acest an, campania SMA se va concentra pe impactul alimentației sugarilor asupra mediului și schimbărilor climatice, imperativul fiind de a proteja, promova și sprijini alăptarea pentru sănătatea planetei și a populației.

Obiectivele SMA 2020:

  • A informa publicul despre beneficiile alăptării asupra mediului și a schimbărilor climatice;
  • A aborda alăptarea ca o decizie inteligentă pentru mediu;
  • A antrena mai multe persoane și organizații pentru un impact mai mare;
  • A promova acțiuni pentru sănătatea oamenilor și a planetei prin susținerea alăptării ca o decizie inteligentă pentru atenuarea schimbărilor.

Sănătatea planetei este definită drept „sănătatea civilizației umane și starea sistemelor naturale de care depinde”. Interdependența umanității și a planetei sugerează că avem nevoie de soluții echilibrate care să beneficieze ambele părți.

Schimbările climatice și poluarea mediului sunt printre cele mai importante provocări actuale. Emisiile de gaze de seră cum ar fi dioxidul de carbon, oxidul de azot, metanul și alte gaze emise ca urmare a activităților umane – au dus la creșterea temperaturilor globale cu mai mult de 1℃ de la începutul perioadei industriale.

De menționat, că emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut, ca urmare a măsurilor de control implementate în contextul recentei pandemii de COVID 19 – o altă problemă a omenirii la ziua de azi. Concluzia este că: poluarea mediului, consumul excesiv de resurse, devastarea excesivă și distrugerea habitatelor sunt adesea rezultatul activităților umane. Sistemele noastre de producție alimentară și modelele de consum contribuie semnificativ la schimbările climatice și la degradarea mediului înconjurător.

Sprijinirea alăptării are un impact atât pe termen scurt, cât și pe termen lung asupra sănătății planetei și necesită o cercetare mai solidă și implicare a sectoarelor relevante. Criza asociată cu COVID-19 a scos la iveală necesitatea și importanța susținerii continuă a alăptării –  ca o intervenție importantă de protecție a sănătății care salvează vieți și protejează populația de infecții și boli. Este de datoria noastră, ca cetățeni ai planetei Pământ să luăm atitudine și să acționăm: #SMA 2020 este acum mai importantă ca niciodată!

Repere la nivel global privind nutriția copiilor

  • Fiecare copil are dreptul la o nutriție sănătoasă, conform ”Convenției cu privire la Drepturile Copilului”;
  • Subnutriția este asociată cu 45% din decesele infantile;
  • La nivel global, în anul 2019, 144 de milioane de copii sub 5 ani au fost estimați cu stagnare a creșterii în înălţime, 47 de milioane au fost estimaţi subponderali, iar 38,3 de milioane erau supraponderali sau obezi;
  • Aproximativ 820 000 de vieți ale copiilor sub 5 ani ar putea fi salvate in fiecare an, în cazul în care toți copiii de vârsta 0-23 luni ar fi fost alăptați adecvat;
  • Aproximativ 40% din copiii în vârstă de la 0 la 6 luni sunt alăptați exclusiv;
  • Puțini copii primesc alimente complementare adecvate din punct de vedere nutrițional și sigure; în multe țări, mai puțin de o pătrime dintre sugari cu vârsta cuprinsă între 6 și 23 de luni nu îndeplinesc criteriile de diversitate dietetică și frecvența de hrănire adecvată vârstei lor.
  • Îmbunătățirea dezvoltării copilului și reducerea costurilor de sănătate prin alăptare are ca rezultat câștiguri economice atât pentru familii, cât și la nivel național.

Subnutriția este estimată a fi asociată cu 2,7 milioane de decese la copii, anual, sau cu 45% din toate decesele copiilor. Nutriția sugarilor și a copiilor mici este un domeniu cheie pentru îmbunătățirea supraviețuirii copilului, creșterea sănătoasă și dezvoltarea armonioasă. Primii doi ani din viața unui copil sunt cruciali, deoarece nutriția optimă în această perioadă scade morbiditatea și mortalitatea, reduce riscul de boli cronice și favorizează o dezvoltare mai bună.

Alăptarea este cea mai bună modalitate de a oferi nou-născuţilor hrana necesară pentru creştere şi dezvoltare. OMS și UNICEF recomandă alăptarea exclusivă a copilului până la 6 luni şi continuarea alăptării cu introducerea treptată a alimentaţiei complimentare până la doi ani şi mai mult.

Alăptarea exclusivă – este definită, ca practică de a alăpta în primele 6 luni de viață (fără alte produse alimentare sau apă).  Alăptarea exclusivă este o piatră de temelie a supraviețuirii și sănătății copilului. Laptele matern este alimentul ideal pentru nou-născuţi şi sugari. Acesta oferă copilului toate elementele nutritive de care are nevoie pentru o dezvoltare sănătoasă. Este sigur şi conţine anticorpi care protejează copiii de unele boli, cum ar fi diareea şi pneumonia, cele două cauze principale ale mortalităţii infantile la nivel mondial. Laptele matern este disponibil şi accesibil, asigură copiilor o nutriţie adecvată.

Copiii alăptați au performanțe mai bune la testele de inteligență, sunt mai puțin susceptibili să fie supraponderali sau obezi și mai puțin predispuși la diabet în perioada adultă. De asemenea, femeile care alăptează au un risc redus de cancer de sân și ovar. Comercializarea necorespunzătoare a substituenților laptelui matern continuă să submineze eforturile de a îmbunătăți ratele și durata alăptării la nivel mondial.

Situația în Republica Moldova

  • Conform statisticilor naționale, în anul 2019, incidența prin malnutriție la copii cu vârsta de până la 1 an a constituit 12,8 cazuri la 1000 de copii, dintre care, în 6,4 cazuri la 1000 de copii s-au depistat întârziere în dezvoltare, cauzată de malnutriție.
  • La copii de vârsta 0-5 ani, incidența prin malnutriție în a.2019 a constituit 5,0 cazuri la 100 de copii, dintre care în 2,9 cazuri la 1000 de copii s-au depistat întârziere în dezvoltare, cauzată de malnutriție.
  • În anul 2019, conform datelor statistice – până la 3 luni au fost alăptați circa 89,1% dintre toți copii nou-născuți, până la 6 luni – 81,2% de copii au fost alăptați și până la 1 an, această cifră constituie 69,3% din numărul total de copii.
  • De menționat, că până la vârsta de 2 ani au fost alăptați în a. 2019 – 6944 de copii (a.2018 – 7302 de copii).

NB: Statistica oficială nu estimează date cu privire la alăptarea exclusivă, aceste informații pot fi dobândite doar prin studii populaționale. Astfel, conform studiului MICS, în anul 2012, doar 36 % dintre copii au fost alăptați exclusiv la sân.

Alăptarea și COVID – 19: Beneficiile alăptării depășesc riscurile potențiale

Virusul COVID-19 nu a fost detectat în laptele matern a mamelor cu COVID-19 confirmat și nu există dovezi că virusul este transmis prin alăptare. Cercetătorii continuă să testeze laptele matern de la mamele infectate. OMS recomandă ca toate mamele cu COVID-19 confirmate sau suspectate să continuie să alăpteze, urmând măsurile de protecție generale, cum ar fi:

  • Igienizarea mâinilor și a glandei mamare înainte de alăptare;
  • Purtarea corectă a măștii de protecție în timpul contactului cu copilul, inclusiv în timpul alăptării;
  • Respectarea igienei tusei și strănutului;
  • Curățarea și dezinfectarea suprafețelor frecvent atinse, etc.

Aceste recomandări au drept scop îmbunătățirea supraviețuirii copilului și promovarea sănătății pe termen lung și iau în considerare probabilitatea și riscurile potențiale ale infectării sugarilor cu COVID-19.

În afară de beneficiile imediate pentru copii, alăptarea contribuie la o viaţă sănătoasă în timp. Adolescenţii şi copiii care au fost alăptaţi sunt mai puţin susceptibili de a fi supraponderali sau obezi şi posedă performanţe mai bune la testele de inteligenţă și o prezență școlară mai mare.

Alăptarea aduce beneficii și mamelor, inclusiv: 

  • reduce riscul apariţiei cancerului de ovar şi de sân;
  • previne depresia postnatală;
  • ajută la refacerea uterului;
  • este o formă naturală de contracepţie (metoda amenoreei de lactație);
  • ajută mama să revină la greutatea ideală.

Mamele și familiile trebuie să fie sprijinite în alăptarea optimă a copiilor. Acțiunile care ajută la protejarea, promovarea și susținerea alăptării includ:

  • Adoptarea unor politici precum „Convenția privind protecția maternității” a Organizației Internaționale a Muncii și „Recomandarea nr. 191”, care completează „Convenția” sugerând o durată mai mare a concediului pentru îngrijirea copilului;
  • Adoptarea „Codului internațional de comercializare a înlocuitorilor de lapte matern” și a rezoluțiilor relevante ale Adunării Mondiale a Sănătății;
  • Punerea în aplicare a celor „Zece pași pentru alăptarea reușită” specificată în Inițiativa spitalelor pentru copii, inclusiv:
    • Contactul piele-piele între mamă și copil imediat după naștere și inițierea alăptării în prima oră de viață;
    • Alăptarea la cerere (adică, ori de câte ori copilul dorește, zi și noapte);
    • Alăptarea exclusivă – fără a oferi copiilor alimente sau băuturi suplimentare, chiar apă, cu excepția cazului în care este necesar din punct de vedere medical;
  • Furnizarea de servicii de sănătate de susținere cu consiliere pentru alăptarea copilului în timpul tuturor contactelor cu îngrijitorii/părinții copiilor (în timpul vizitelor pentru examinări antenatale și postnatale, vizitelor în caz de boală sau pentru imunizare, etc.).
  • Implicarea comunității, inclusiv grupuri de sprijin pentru mame cu activități de promovare și educație pentru sănătate în comunitate.

Hrana complementară

În jurul vârstei de 6 luni, nevoia copiilor de energie și nutrienți  începe să depășească ceea ce este furnizat de laptele matern, iar alimentele complementare sunt necesare pentru a satisface aceste nevoi. Pentru a asigura o alimentație sănătoasă și adecvată a copilului,  se recomandă:

  • Continuarea alăptării la cerere până la vârsta de 2 ani sau mai mult;
  • Prepararea bucatelor în condiții igienice;
  • Începeți complementarea de la 6 luni cu cantități mici de alimente și măriți treptat doza pe măsură ce copilul crește;
  • Modificați treptat consistența și varietatea alimentelor;
  • Majorați numărul de mese: 2-3 mese pe zi pentru copii de 6-8 luni și 3-4 mese pe zi – pentru copii de 9-23 luni, cu 1-2 gustări suplimentare, după cum este necesar;
  • În caz de disconfort, dureri abdominale, balonări sau alergii în timpul introducerii unui aliment nou – adresați-vă de urgență la medic.

În contextul promovării alăptării și reducerea bolilor condiționate de nutriția copilului, Organizația Mondială a Sănătății și statele membre au aprobat obiectivele globale pentru îmbunătățirea nutriției materne, a sugarilor și copiilor mici, și se angajează să monitorizeze progresul. Obiectivele sunt vitale pentru identificarea domeniilor prioritare de acțiune și catalizarea schimbărilor globale.

Obiectivul global este: ”Creșterea ratei alăptării exclusive în primele 6 luni la cel puțin 50%”

Obiectivul național, conform prevederilor Programului naţional în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei pentru anii 2014-2020 este: “Creşterea, către anul 2020, a proporţiei alăptării exclusive în primele 6 luni până la 70 % şi duratei medii a alăptării până la cel puţin 4 luni”.

Pentru realizarea obiectivelor menționate este necesar de efortul consolidat al tuturor membrilor societății. Organizația Mondială a Sănătății recomandă țărilor implementarea acțiunilor de promovare, susținere și încurajare a femeilor, pentru a spori rata de alăptare. Practic, toate mamele pot alăpta, cu condiția ca acestea să aibă informații exacte privind alăptarea, iar sprijinul familiei, a sistemului de sănătate și societății – este esențial în promovarea alimentației sănătoase a copiilor.