Comuna Ghindesti

1.Denumirea localitatii: Comuna Ghindesti

  1. Legenda satului ghindeşti

Liniştit ca un bîtrîn înţelept împovărat de ani, răutul ţine calea spre nistru. Numele răut este moştenit de romînofoni din substratul daco – getic fără vre-o filieră slavă răut sub denumirea „rîu”. Din cele mai vechi timpuri răutul i-a atras pe oameni, oferindu-le condiţii favorabile pentru viaţă, activitate. Pe aceste maluri pitoreşti se aşiază satul ghindeşti, un sat frumos cu oameni harnici şi gospodari. Fiecare sat are o mică legendă despre denumirea lui, de unde provine aciastă denumire.

O legendă frumoasă îi aduce satului numele de ghindeşti.

Cică trăia odată un boier şi era foarte bogat, avea moara lui , pămînt arabil mult. Familia acestui boier trăia aproape de rîul răut şi purtau numele de familie ghindă. Era un boier înţelept şi harnic. Lumea îl stima mult. Mulţi locuitori din sat lucrau cu ziua la dînsul, el îi hrănea şi îi îmbrăca. Avea o curte mare. Toată lumea venea la dînsul după ajutor ori după sfaturi. Avea boierul şi două fete frumoase. Cînd mergeau fetele prin sat şi toţi l-e invidiiau. Orice om are duşmanul lui. Avea şi boierul mulţi duşmani care vroiau să ocupe pămînturile şi să-i ee tot ce are din avere şi într-o bună zi au năvălit barbarii şi au jefuit tot, i-au furat fetele şi au plecat. Lumea a rămas scîrbită că au rămas fără lucru, fără bucăţică de pîine. Boierul de scîrbă s-a înbolnăvit şi a murit. Lumea toată plîngea de jale. Era un om bun şi harnic. Şi de atunci numele satului ghindeşti a fost pus în numele boierului. Şi pînă în zilele de azi stă casa boierului în mijlocul satului ghindeşti.

 

  1. Hramul:14 Octombrie
  2. Paşaportul Comunei Ghindeşti

Scurt istoric: În componenţa comunei Ghindeşti intră 3 sate: Ghindeşti , Ţîra şi Hîrtop.

Dicţionarul statistic al Basarabiei afirmă că satul Ghindeşti a fost întemeiat în 1604 . Primul document cunoscut, în care se vorbeşte despre satul Ghindeşti este o mărturie a boierilor moldoveni cu privire la moşiile altor sate care se aflau pe Răut, datate cu 7 iunie 1661. În 1785 s-a făcut hotărnicirea a patru moşii aflate pe răut: Rogojeni, Murguceni, Lungeni şi Domulgeni. În 1852, la Ghindeşti se stabileşte moşierul Spiridon Gore. În 1859, satul Ghindeşti avea 58 de gospodării, 166 bărbaţi şi 152 femei. Anul revoluţiilor ruse 1917, a trecut pe lîngă Ghindeşti   şi celelalte sate apropiate de pe Răut. În 1924, s. Ghindeşti avea 775 locuitori. La 22 iunie 1941,Germania hitleristă a năvălit asupra Uniunii Sovetice. La Ghindeşti au revenit cei ce se refugiaseră, inclusiv proprietarul Gore. La 24 martie 1944 trupele sovetice au recucerit Ghindeştii. Primii ani postbelici au fost foarte grei. Mii de oameni au murit de foame, de bolile crunte care o însoţeau. La 6 iulie 1949, au fost deportate în Siberia, din Ghindeşti 4 persoane. Satul Ghindeşti a fost centrul comunei pînă în 1998. Cu regret, chipul şi fapta celui Ghindă, care a dat numele său aşezării omeneşti Ghindeşti, se perde în ceaţa timpurilor demult apuse.

Atestat documentar la 20. 12. 1437, odată cu satele apropiate Cuhureşti şi Cunicea. Oştenii lui Ştefan cel Mare, or fi primit pămînt alăturea de moşia Ţîra a lui Mihail de la Dorohoi.

Din spusele unui locuitor care împlinea 102 ani în 1965 – Gheorghe Gonţa -prin a. 1465, Ştefan Vodă cel Mare, după ce pusese stăpînire pe cetatea Chilia de pe malul Dunării, a dat la trei oşteni de-ai săi cîte 25 desetine fiecăruia, aici, pe malul Răutului. Iată aşa foştii oşteni Arteni, Tocan şi Popovschi s-au stabilit cu traiul pe malul stîncos al rîului. Satul la început avea puţine case şi se numea Ţîra. În ogrăzile unor gospodari s-au mai păstrat case din acele timpuri, săpate direct în stîncă.

În a. 1803, la Ţîra trăiau 43 de răzeşi. În 1805, la Vadul Ţîra, este atestată biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului, reconstruită în 1898 din piatră. În 1817, la Vadul Ţîrii, erau un preot, un dascăl, un paraclisier, 39 gospodării, o parte de moşie aparţinea lui Tănăsache Cruşevan, siliştea cuprindea 20 fălci, erau 4 fălci de vie şi o livadă, o moară în Răut.

În 1949 s-a format colhoz.Primul preşedinte de colhoz a fost Mina al lui Iacob Artemii, brigadier –Andrei al lui Iustin Tocan, mai apoi cavaler al ordinului Lenin.

Aatestat documentar la 20.08.1588, avînd atunci 30 de case locuite şi 2 case pustii, 2 feţe bisericeşti, 21 de moldoveni, 2 văduve, moşia aparţinînd agăi Ramadan. În 1803 moşia era stăpînită de spătarul Ioniţă Roset, 31 de băştinaşi plătind bir în sumă de 1416 lei pe an, bani grei pe acele timpuri.pe la mijlocul anilor 50 ai sec. XIX, satul avea 212 locuitori, 208 dintre ei fiind moldoveni. Numele satului provine de la relieful locului unde ste aşezat. Hîrtopul este o formă negativă de relief ce ia naştere datorită alunecărilor de teren şi acţiunii proceselor de eroziune sau în urma ridicărilor neotectonice ale scoarţei terestre.

După unirea Basarabiei cu Romănia, în cadrul reformei agrare, 120 locuitori ai satului au primit 335 ha de pămînt din cel expropriat de la moşieri. Către 1923, în sat erau 150 case, 784 locuitori, o gospodărieboierească, o şcoală primară mixtă, biserica, poştă rurală, primărie, 4 cîrciumi.

În 1949 s-a format colhozul. Primul preşedinte a fost Ilie Rabei. În 1977 la Hîrtop se afla o brigadă complexă a asociaţiei „Kolhozjivprom”(cu sediul în s. Ghindeşti). În fosta fabrică de spirt mult timp a funcţionat o secţie de producere a sucurilor, filiala Fabricii de conserve din Floreşti. În sat activa o şcoală de 8 ani, un club cu instalaţie de cinematograf care se păstrează pînă în prezent, o bibliotecă, un punct medical, un punct de deservire socială, oficiul poştal, o creşă-grădiniţă.

 

Suprafaţa totală: Comuna Ghindeşti are o suprafaţă de 3478,37 ha , din care:

  • teren proprietate a statului – 320,62 ha,
  • teren proprietate administrativ teritorială – 883,95 ha ,
  • teren proprietate privată – 2273,8 ha

Populaţia: Conform datelor statistice in teritoriul comunei locuiesc 2797 persoane, dintre care :

  • bărbaţi – 1319
  • femei – 1478

Piaţa forţei de muncă: Populaţia aptă de muncă – 1649 persoane

Agricultura: În teritoriul comunei Ghindeşti sînt inregistrate şi gestionate 2055,09 ha de teren agricol , din care:

  • SRL «Tetracom-Agro» – 1779,7 ha,
  • Gospodării ţărăneşti – 43,55 ha,
  • Grădini extravilante – 231,84 ha,
  • Fond de rezervă – 88,45 ha.

Economia: În comună activează 7 magazine mixte, 2 baruri,1 staţie de alimentare peco, 1 întreprindere din industria uşoară şi 2 întreprinderi de achiziţionare a produselor animaliere.

Planul strategic de dezvoltare social-economic al localităţii: Planul strategic de dezvoltare social-economică a comunei Ghindeşti 2009-2014.

Investiţii şi  procesul investiţional:

 

Infrastructura:

  • Reţelele de drumuri:Lungimea totală a drumurilor – 19,4 km, din care:
  • drum asfaltat, km –
  • drum în variantă albă, km –
  • drum fără nici o acoperire –

 

  • Apeduct: Reţeaua de aprovizionare cu apă potabilă a fost reconstruită în cadrul proiectului cu finanţare de la BERD cu un număr de 1945 beneficiari.
  • Canalizare: Nu dispune
  • Gazificare: La moment sunt conectate la reţeaua de aprovizionare cu gaz natural 545 gospodării şi 5 istituţii publice. Lungimea totală a reţelelor este de 10 km.
  • Telecomunicaţii: Telefonia fixă în localitate este asigurată de către filial Floreşti SA “Moldtelecom”. La moment sunt conectaţi la telefonia fixă 670 abonaţi şi la internet (cablu) 125 beneficiari. Telefonia mobilă este asigurată de către companiile: Orange, Moldcell şi Unite.

Infrastructura educaţională: În comuna Ghindeşti activează gimnaziul din satul Hîrtop.

  • structura pe clase — 9
  • profesori – 13
  • personal auxiliar – 7

În comuna Ghindeşti activează o grădiniță de copii în satul Hîrtop cu un număr de 38.

Ocrotirea sănătaţii: În comuna Ghindeşti activează 3 Oficii ale Medicilor de Familie: Ghindeşti, Hîrtop şi Ţîra. În aceste instituţii activează 3 medici, 3 asistenţi medicali şi 3 infermieri. Serviciile medicale acordate de aceste instituţii cuprinde toată populaţia din comună.

Protecţia socială: De asistenţă socială beneficiază: 15 familii social vulnerabile, 25 familii cu mulți copii, 5 familii cu copii invalizi pînă la vîrsta de 16 ani, 11 invalizi de boală generală, 25 invalizi de copilărie după 16 ani şi persoanele vîrstnice.

Cultura : În comuna Ghindeşti activează un colectiv folcloric, iar meşteri populari nu sunt înregistraţi.

Monumente Istorice:Biserica Sfîntul Spiridon din satul Ghindeşti, Conacul boierului Ghindă din s. Ghindeşti, Monumentul eroilor căzuţi în Marele Război pentru apărarea Patriei 1941-1945 din s. Ghindeşti şi 3 tumuli.

Biserica naşterea Maicii Domnului din s. Hîrtop, Monumentul eroilor căzuţi în Marele Război pentru apărarea Patriei 1941-1945 din s. Hîrtop.

Biserica naşterea Maicii Domnului din s. Ţîra, bordee în piatră şi 2 tumuli.

Zăcăminte: Nu dispune

Instituții bancare: Nu dispune

Societăți obștești: ONG „Asociaţia părinţilor – Viitorul”

Necesităţile stringente ale localităţii:

  • renovarea drumurilor centrale şi locale;
  • extinderea reţelelor de alimentare cu gaze naturale;
  • crearea noilor locuri de muncă;
  • construcţia sitemului de canalizare;
  • reparaţia capitală a căminelui cultural din satul Hîrtop;

 

  1. FALCĂ GHEORGHE – primarul comunei a.n.01.03.1967, tel. 250 -7-12-61;

0-603-42-905.   e-mail:primaria.ghindesti@mail.ru

 

  1. LISTA

ANGAJAŢILOR PRIMĂRIEI com. GHINDEŞTI

 

Nr. d/o Numele, Prenumele Funcţia Nr. telefonului de contact
1. BRÎNZĂ   ANA Secretarul consiliului comunal 250-7-15-33

0-790-06-538

2. ŢUGUI   MARIA Contabil-şef 250-7-15-33

609-22-435

3. ABABII     VALERIA Specialist 250-7-12-61

688-70-779

4. SULIMA     SVETLANA Specialist 250-7-12-61

605-06-348

5. BORŞ   ALIONA Contabil-casier 608-26-900

 

 

  1. LISTA

consilierilor locali

în Consiliul comunal GHINDEŞTI, raionul FLOREŞTI

Nr

d/o.

Numele, Prenumele consilierilor Anul naşteriii Denumirea partidului sau a altei organizaţii

social-politice,blocului electoral

Profesia
1. PLEŞCA SERGHEI 1967 PLDM profesor
2. TOCAN VEACESLAV 1963 PSRM agronom
3. BRÎNZĂ IGOR 1962 PLDM agronom
4. LEONTII SERGHEI 1973 PSRM agronom
5. ROMAN LUDMILA 1963 PLDM profesoară
6. GONCEARUC OLEG 1968 PPPN şofer
7. POPESCU SVETLANA 1966 PLDM medic
8. ERIOMENCO NICOLAE 1951 PSRM şofer
9. CEBAN ALA 1966 PCRM tehnician-electrician
10. RUSU NINA 1955 PLDM Soră medicală
11. BOICU MIHAIL 1959 PSRM mecanizator