Comuna Gura Camencii

1. Denumirea localității:   Comuna Gura Camencii (satele: Gura Camencii, Gvozdova, Bobulesti)
2. Legendele satelor comunei:

  

Legenda satului Gura Camencii

 

Povestesc bătrînii că satul s-ar fi format prin sec.XVII, fiind la început o aşezare a ţăranilor liberi. Pe atunci satul purta numele de Gura Soloneţ, denumire provenită de la pîrîul ce se varsă în rîul Răut şi care izvorăşte de pe moşia satului Soloneţ.

Mică aşezare omenească număra doar cîteva bordeie aşezate pe partea stîngă a pîrîului, sub dealul din partea de nord-est, care le apără de vînturile reci dinspre nord şi est. Înfăţişarea acestor meleaguri în acele vremuri este bine redată în poezia:

Valea Răutului

Şes întins,

Izvoare–n cale,

Printre stînci un drumeag,

Stuhării colo în vale

Se întind şirag.

O parte de locuitori au trăit mai întîi aproape de o cotitura a şoselei spre est, adică pe partea stîngă a pîrîiaşului care îşi ia cursul de la Izvorul Domanei. De fapt aşezarea se află mai spre sud-est şi locul acesta pînă în zilele noastre au purtat numele de „selişte”, adică aşezare omenească.

Cu vreo 80-100 ani în urmă, prin aceste locuri se găseau rămăşiţe de bordeie şi căsoaie de nuiele, unse cu lut.

Pe lîngă acele aşezări din selişte trecea drumul turcilor de la Orhei spre Soroca şi deseori turcii le luau vitele băștinașilor, le aprindeau locuinţele, de aceea o parte de locuitori s-au mutat în locul unde azi se găseşte satul Gvozdova, iar alţii s-au aşezat la vărsarea pîrîului Soloneţ în Răut, zicîndu-i satului Gura Soloneţului.

Aici se ascundeau de turci în stuhăriile de pe malul Răutului, ori poate treceau rîul şi fugeau mai departe, lăsînd luntrile, ori asunzîndu-le pe celălalt mal, printre stînci de piatră. De aici şi provine denumirea satului Gura Camencii.

 

 

Legenda satului Bobulești

 

Există mai multe legende despre provenienţa denumirii satului. Iată două din ele, culese de la bătrîni . satul a fost fondat de către un boier, pe nume Gheorghiţă, austriac de obîrşie, pe la sf. sec. XVI – înc. sec. XVII şi a fost denumit astfel fiindcă era aşezat pe un deal rotund ce amintea configuraţia unui bob. I-au zis, deci, Bobuleşti. Cea de-a doua legendă zice că demult-demult aici a poposit, fiind atras de peisajul pitoresc, de malurile abrupte ale Răutului, un boier, care căuta un loc potrivit pentru a construi o moară de apă.
Locul era cum nu se poate mai bun, numai că lipseau oamenii, care ar fi putut înfăptui lucrările de construcţie. Şi boierul a prins să-i momească pe potenţialii lucrători cu bogăţia de peşte, care umplea pe atunci Răutul. „Voi aveţi mămăligă, le zicea boierul, dar n-aveţi peşte la ea. Eu vi-l dau fără bani, veniţi şi luaţi cît vreţi. Mărunt, dar gustos: baboieşi i se zice”. Şi au venit oamenii. Şi au construit moara. Şi şi-au făcut locaşuri în preajmă, numind vatra mai întîi Baboieş, apoi Bobuieş, Bobuleş, pînă au ajuns să-i zică Bobuleşti.

 

Legenda satului Gvozdova

 

O fi fost pe aici cîndva, cu mulți ani în urmă o mare limpede și blîndă. O fi secat încetul cu încetul, s-o fi călătorit prin alte părți… O fi crescut cîndva pe aici, odată, demult, păduri dese și întunecoase. Le-or fi ars vre-un foc mare, le-or fi pustiit vre-o furtună, și numai adîncul pămîntului mai mustește un dor străbun după codrii de altă dată, cercînd în fiecare primavară să lege un freamăt verde peste trupul său pîrjolit… S-o fi înălțat pe aici, cîndva, demult, un lanț de munți cu creste cărunte, răcorite sus, în albăstrimea cerului. vremea i-o fi măcinat, cutremure mari de pămint le-ar fi crăpat temeliile, dar s-au dus munții și numai păsările cîmpiei mai rătăcesc zile întregi undeva sus, printre nouri… Și s-au așezat pe acest pămînt oameni cu suflet și bună credința, grăbiți la trudă, ce-și purtau pedeapsa unui car cu boi, osîndit a rătăci ani la rînd, zi de zi, pe un singur drumeag- dimineața din sat în cîmp, seara din cîmp spre căsuțele albe cu streșina de stuf și papură, ce-i așteptau liniștite în sînul matern al seliștei…. Și numai odată liniștea le fu cutremurată de cîrna armă a celor, cărora Dumnezeu le-a menit să aibă putere asupra altora cu sabia. Dar de fiecare dată dorul pribeag aducea pe săteni iarăși în seliște, unde găseau case goale cu pereți afumați…. Dar de unde să fi știut sărmanele, că cu plugul și liniștea nu poți sta înaintea păginilor…De unde să știe că va veni timpul următoarei năvăliri, cînd turcii nu le vor mai lăsa în existență nici chiar cei pereți afumați,nici  cele  ferestre   oarbe  și  nici  nu  vor  cruța  pe  mulți  din  selișteni….Iar  cei  rămași  în  viață  din   mila   lui  Dumnezeu  vor   fugi  sub  aripa  celor  două  dealuri  îngemănate,   sub   scutul   de  piatra   abrupt   al  malurilor  acelui   rîuleț  tihnit  de   la  um-bra  desișurilor   de   stuf,   care  le  rămăsese   drept  unica  nădejde   de  a  nu  muri    de  foame… Au  trecut   ani,  s-a  scurs  multă   apă  pe  rîulețul  acesta,    au   reînviat  în  seliște   copacii  și   viile,  au   semănat  strămoșii  noștri  din  nou  podgoriile   cu  grîu  și  secară,  dar   se  vede  că   au   legat  jurămînt  de   credință  celor    bordeie  săpate  în  lut  și  piatră,   care   i-au adăpostit   în   momente   grele…  Și  au  crescut,   iar  pe  coastele   celor   două  dealuri  niște   căsuțe  plămădite  din  viță  de  lut,   apă  de  pîrîu  și  sudoare   de   țăran  necăjit…    Iar   după    anul   1760,  cînd  Dimitrie  Cantemir   cu  ajutorul   lui  Petru  Rareș  a      eliberat  Țara   Moldovei  de  sub  jugul  turcilor,  aceste  locuri,  unde  acum   se   află    satul  nostru.   Aceste  pămînturi   au  fost   dăruite  ”pomesciculului”     Gvozdev,  care   devine   stăpîn   legitim,  de  unde    vine   și   denumirea  satului    Gvozdova!!!

 

3. Hramul:21 Noiembrie
4. Paşaportul Com. Gura Camencii

Scurt istoric:În componenţa comunei Gura Camencii intră 3 sate: Gura Camencii, Bobuleşti şi Gvozdova.

         Gura Camencii a fost atestat la 28 aprilie 1552, iar în 1772-1773 a devenit moşie a postelnicului Vasile Саrp. Pe teritoriu erau 39 gospodării, 2 feţe bisericeşti. În a. 1908 proprietatea N.Aleinicova dăruieşte o casă de piatră pentru organizarea şcolii din Gura Camencii. În 1923 – carieră de piatră, poştă rurală, post de jandarmi, primărie, 3 cîrciume. În perioada sovietică: sediul colhozurilor „50 de ani a lui Octombrie”, apoi „Viaţa satului”, şcoală medie, casă de cultură, punct medical, librărie, creşă, oficiu poştal, ateliere de deservire, magazine.

Bobuleşti aşezat pe Răut. Atestat la 28 martie 1618 apare în documente cu numele Perepetca. În 1803 – Perepetca a fost moşia logofătului Costache Ghica. În 1809 a fost numit Bobuleşti şi avea 55 gospodării. In 1923 – gospodărie boierească, carieră de piatră, moară de apă. In perioada sovietică: o brigadă a colhozului cu sediul la Gura Camencii, şcoală primară, punct medical, club, bibliotecă, magazin.

Gvozdova situat pe rîuleţul Camenca. Atestat documentar la 15 mai 1607, cînd domnul Moldovei îi cere lui Iordache Rusu să-i prezinte documente asupra moşiei Gvozdu. La 2 septembrie 1619 Gaşpar Vodă întăreşte împărţirea moşiilor între fiii lui Voicu, fost logofăt. Lui Alexandru îi revine o jumătate din moşia Ciripcău cu „Gvozdu” pe Camenca. În 1774 Gvozdul avea 26 case, 1 preot, în 1791 – biserică din lemn Sf.Nicolae. In 1817-2 preoţi, 51 gospodării pe moşia lui Iordache Rusu. În 1859 erau 52 gospodării, 284 locuitori. în 1876 se ridică biserica Sf.Nicolae din piatră. În 1923 – 160 gospodării, 621 locuitori, gospodărie boierească, şcoală primară, carieră de piatră, 2 fabrici de ulei, primărie, 2 cîrciume.

 

Suprafaţa totală: Comuna Gura Camencii are o suprafaţă de 4284,73 ha , din care:

• teren proprietate a statului – 127,69 ha,
• teren proprietate administrativ teritorială – 1057,7 ha ,
• teren proprietate privată – 3099,34 ha

Populaţia: Conform datelor statistice in teritoriul comunei locuiesc – 3533 persoane, dintre care:

• bărbaţi – 1792
• femei – 1714

Piaţa forţei de muncă: Populaţia apte de muncă – 2398 persoane

Agricultura: În teritoriul comunei Gura Camencii sînt inregistrate şi gestionate 2697,42 ha de teren agricol, din care:

• SRL „Procult-Agro” – 1468,89 ha,
• SRL „Tetracom-Agro” – 596,38 ha,
• SRL „Autotehnica” – 32,5 ha,
• SRL „Tair-Lux” – 4,75 ha,
• SRL „Nicseflor” – 29,58 ha,
• SRL „Consoliterra” – 110,55 ha,
• Gospodării ţărăneşti – 332.67ha,
• Grădini extravilante – 391,94 ha,
• Fond de rezervă – 9 ha.

Economia: În comună activează 16 magazine mixte, 5 staţii de alimentare peco, 2 magazine de materiale de construcţie, 1 fermă de creştere a porcinelor, 1 punct de colectare a produselor agricole, 1 agent economic prestator de servicii auto, 1 moară şi 1 oloiniţă.

Planul strategic de dezvoltare social-economic al localităţii: Nu dispune

Investiţii şi  procesul investiţional:

 

În anul 2009 au fost implementate următoarele proiecte:

• Reparaţia Casei de cultură din Gura camencii în sumă de 2323 mii lei cu finanţare de la FISM;
• Gazificarea Grădiniţei de copii din satul Bobuleşti şi Gura Camencii în sumă de 285 mii lei cu finanţare de la bugetul raional şi bugetul local;
• gazificarea gimnaziului din satul Gvozdova în sumă de 420 mii lei cu finanţare de la bugetul raional şi local.

În anul 2010 a fost implementat proiectul “Construcţia staţiei de epurare a apelor menagere” în sumă de 2100 mii lei cu finanţare de la Fondul Ecologic de Stat şi bugetul raional.

În anul 2011 au fost efectuate lucrări de reparaţie a grădiniţei de copii din satul Gura Camencii în sumă de 228 mii lei cu finanţare de la bugetul raional.

În anul 2012 a fost construită reţeaua de aprovizionare cu apă în satul Gvozdova în sumă de 610 mii lei, cu finanţare de la FISM.

În anul 2013 au fost efectuate lucrări de reparaţie:

• Grădiniţa de copii din satul Gvozdova în sumă de 231 mii lei, cu finanţare de la bugetul raional;
• Grădiniţa de copii din satul Bobuleşti în sumă de 595 mii lei cu finanţare de la FISM.

 

Infrastructura:

• Reţelele de drumuri: Lungimea totală a drumurilor – 18 km, din care:
• drum asfaltat, km – 5
• drum în variantă albă, km – 3
• drum fără nici o acoperire – 10

 

• Apeduct: În comuna Gura Camencii funcţionează 3 reţele de aprovizionare cu apă potabilă:
• Gura Camencii reţeaua construită în 1965, reconstruită în 2007 cu 220 beneficiari
• Gvozdova reţeaua construită în 1965, reconstruită în 2006 şi 2012 cu 300 beneficiari
• Bobuleşti reţeaua construită în 1965, reconstruită în 2005 cu 170 beneficiari

 

• Canalizare: La momentul actual în comună funcţionează sistemul de canalizare cu un număr de 350 beneficiari.
• Gazificare: La moment sunt conectate la reţeaua de aprovizionare cu gaz natural 184 gospodării şi 5 istituţii publice. Lungimea totală a reţelelor este de 3,5 km.
• Telecomunicaţii: Telefonia fixă în localitate este asigurată de către filial Floreşti SA “Moldtelecom”. La moment sunt conectaţi la telefonia fixă 740 abonaţi şi la internet (cablu) 200 abonaţi.Telefonia mobilă este asigurată de către companiile: Orange, Moldcell şi Unite.

Infrastructura educaţională În comuna Gura Camencii activează 1 gimnaziu.

• structura pe clase – 9
• profesori – 19
• personal auxiliar – 11

În comuna Gura Camencii activează 3 grădiniți de copii: în satul Gura Camencii, în satul Gvozdova şi în satul Bobuleşti.

Ocrotirea sănătaţii: În com. Gura Camencii activează 3 Oficii a Medicilor de Familie: OFM Gura Camencii, OFM Gvozdova şi OFM Bobuleşti. Serviciile medicale acordate de Oficiile Medicilor de Familie cuprinde toată populaţia din comună.

Protecţia socială: De asistenţă socială beneficiază: 715 familii social vulnerabile, 9 familii cu mulți copii, 12 familii cu copii invalizi pînă la vîrsta de 16 ani, 172 invalizi de boală generală, 31 invalizi de copilărie după 16 ani şi persoanele vîrstnice.

Cultura: În Comuna Gura Camencii activează 3 colective artistice: „Flori de dor”, „Bobul” şi „Bobocelul”, iar meşteri populari nu sunt înregistraţi.

Monumente Istorice:Monumentul Eroilor căzuţi în cel de al doilea Război Mondial din satul Gura Camencii, Monumetul Eroilor căzuţi în cel de al doilea Război Mondial din satul Gvozdova şi Monumentul Eroilor căzuţi în cel de al doilea Război Mondial din satul Bobuleşti.

Zăcăminte: Nu dispune

Instituții bancare: În comuna Gura Camencii activează Asociaţia de Economii şi Împrumut „Econom – Fix”.

Societăți obștești: Nu dispune

Necesităţile stringente ale localităţii:

• renovarea drumurilor centrale şi locale;
• extinderea sistemului de canalizare;
• crearea noilor locuri de muncă.

 

5. Țugui Vadim,primarul comunei a.n. 17.07.1986, tel. 0(250) 43-6-01

 

6. Lista angajaților:

 

 

Nr. d/o	Nume, prenume	Funcția	Număr de telefon
1.	Vasilieva Stela	Secretar al consiliului	0(250) 43-4-24
2.	Chetraru Ludmila	Contabil șef	0(250) 43-2-35
3.	Cebotari Cristina	Contabil	0(250) 43-2-35
4.	Coșciug Mariana	Perceptor fiscal	0(250) 43-3-41
5.	Fusu Victoria	Inginer funciar	0(250) 43-3-41
6.	Arhirii Nadejda	Secretar dactilograf	0(250) 43-2-35
7.	Boico Eugenia	Arhivar	0(250) 43-2-35

7. Lista consilierilor locali:

 

Nr. d/o	Nume, prenume	Apartenența politică
1.	Beiu Mihail	PCRM
2.	Bîrsan Vadim	PDM
3.	Chetraru Lilian	PCRM
4.	Ciumac Svetlana	PDM
5.	Perebecauțan Valentina	PDM
6.	Pozdneacov Alexandru	PDM
7.	Rîlo Ala	“Partidul Nostru”
8.	Sacenco Viorica	PCRM
9.	Sîci Nicolae	PSRM
10.	Ștefîrță Elena	PCRM
11.	Tcaciuc Mihai	PLDM
12.	Tîltu Veronica	PDM
13.	Țugui Chiril	PCRM

 

 

8.Poze simbolice