Ziua Mondială a Mediului, care are loc anual pe 5 iunie, este cea mai importantă zi internațională dedicată mediului, reunind milioane de oameni – de la guverne și companii, la comunități și școli pentru a crește gradul de conștientizare și a promova acțiuni de mediu.
În anul curent, tema Zilei Mondiale a Mediului 2026 se concentrează pe schimbările climatice, ce atrage atenția asupra semnalelor pe care le transmite planeta (creșterea nivelului mărilor, incendii, valuri de căldură și topirea ghețarilor, etc) și necesitatea urgentă de a răspunde.
De asemenea, subliniază faptul că acțiunile climatice nu se rezumă doar la reducerea emisiilor de carbon, ci și la regândirea sistemelor care alimentează economiile noastre și la repararea relației noastre cu clima. Procedând astfel, putem asigura un viitor mai sigur, mai sănătos pentru toți. Mesajul din acest an este clar : intervenim #AcumPentruClimă și accelerăm ceea ce a început deja.
Mesaje cheie
– Depășirea limitei de 1,5°C este inevitabilă — dar cât de departe mergem este încă în mâinile noastre. – Atenuarea rămâne esențială pentru a limita încălzirea maximă.
– Adaptarea nu mai este opțională; este fundamentul pentru protejarea oamenilor și a economiilor.
– Securitatea energetică reală este dezvoltată local.
– Tranziția către energia curată se accelerează — iar punctele de cotitură sunt la îndemână.
– Căldura extremă este cea mai mortală amenințare climatică.
– Orașele sunt responsabile pentru ~70% din emisii, însă cu soluții dovedite, acțiunea urbană singură ar putea ajuta la evitarea unei încălziri de până la 0,5°C.
Gazele cu efect de seră acționează ca o pătură, captând căldura în apropierea suprafeței Pământului, încălzind planeta și provocând schimbări climatice. În
conformitate cu Acordul de la Paris, țările s-au angajat să reducă cantitatea de gaze cu efect de seră pe care o produc. Dar, cu excepția câtorva momente excepționale, emisiile au crescut constant din anii 1850, atingând un nivel record de aproape 58 de miliarde de tone în 2024.
Pe măsură ce gazele cu efect de seră se revarsă în atmosferă, temperatura medie a Pământului crește rapid. În 2024, temperatura globală la suprafață a fost cu 1,5°C mai caldă decât în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aceasta continuă o tendință de creștere a temperaturilor, care durează de 100 de ani, cea mai intensă încălzire având loc în ultimele două decenii. Această încălzire destabilizează sistemele climatice delicate ale Pământului, ducând la ceea ce cercetătorii spun că este o creștere a numărului de inundații, valuri de căldură, incendii și alte fenomene meteorologice extreme. Pe măsură ce planeta se încălzește, peisaje marine care au rămas neschimbate timp de milenii se transformă sub ochii noștri. Arctica este un exemplu excelent în acest sens;
solul înghețat care stă la baza unei mari părți a regiunii se dezgheață. Pe măsură ce acest așa-numit permafrost se încălzește, eliberează în atmosferă carbon și metan stocate. Experții avertizează că acest lucru ar putea crea o buclă de feedback care accelerează rapid schimbările climatice.
Este imposibil de spus exact cât de mult se va încălzi Pământul și cât de grave vor deveni schimbările climatice în cele din urmă. Acest lucru depinde în mare măsură de respectarea de către țări a promisiunilor de reducere a emisiilor în temeiul Acordului de la Paris.
Însă experții Programul Națiunilor Unite pentru Mediu au trasat câteva scenarii posibile. Dacă țările rămân pe aceeași cale pe care se află acum, Pământul s-ar putea încălzi între 2,5°C și 4,6°C în acest secol. Dacă națiunile își respectă toate angajamentele legate de climă, planeta s-ar putea încălzi între 2,1°C și 2,9°C. Aceste creșteri de temperatură ar putea fi dezastruoase.
Un mediu curat și sănătos este necesar pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Eforturile de combatere a triplei crize planetare reprezentate de schimbările climatice, pierderea naturii și a biodiversității, poluare și deșeuri trebuie intensificate pentru a transforma cu adevărat societățile și economiile pentru toată lumea, peste tot.
În ultimul deceniu, creșterea temperaturii globale s-a accelerat semnificativ, iar regiunea paneuropeană este regiunea cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ, temperaturile crescând de două ori mai repede decât rata medie globală. Creșterile rapide ale temperaturii fac mai probabilă atingerea unor „puncte de cotitură” bruște în sistemul climatic, prin care se produc schimbări dramatice în sistemele terestre cheie. Perioada de timp pentru a preveni daune ireversibile se restrânge.
Cele mai recente date subliniază că creșterea temperaturilor din Europa accelerează pierderea zăpezii și a gheții, alături de condiții extreme mai frecvente și mai severe, cum ar fi valurile de căldură, seceta și temperaturile record ale mării din Arctica până în Marea Mediterană.
În 2025, mările din jurul Europei au înregistrat cea mai ridicată temperatură medie la suprafață înregistrată vreodată, al patrulea an consecutiv în care au atins un nou record. Aceste impacturi climatice au un impact din ce în ce mai mare asupra biodiversității în ecosistemele marine și terestre și pun presiune asupra fluxurilor de apă ale Europei.
UE s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și a adoptat obiective și legislație pentru a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și 90% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990. În 2025, energia regenerabilă a furnizat aproape jumătate (46,4%) din energia electrică a Europei, energia solară atingând un nou record de contribuție de 12,5%.
Schimbările climatice nu reprezintă un risc îndepărtat sau abstract pentru Europa; acestea impun costuri umane, economice și de mediu substanțiale, care cresc rapid. Temperaturile medii globale au crescut cu aproximativ 1,4 °C peste nivelurile preindustriale, iar progresele globale insuficiente în ceea ce privește atenuarea acestora fac din ce în ce mai probabil ca încălzirea globală să depășească obiectivul de temperatură de 1,5 °C al Acordului de la Paris. Europa se încălzește mai rapid decât media globală, iar continentul a înregistrat temperaturi medii anuale în ultimii cinci ani. Schimbările climatice afectează sănătatea oamenilor din regiune într-o multitudine de moduri, inclusiv prin decese și boli cauzate de evenimente meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente, cum ar fi valurile de căldură, furtunile și inundațiile; creșterea numărului de zoonoze și a bolilor transmise prin alimente, apă și vectori; impact indirect asupra calității aerului, securității alimentare și a apei; și probleme de sănătate mintală.
Schimbările climatice vor deveni cea mai dificilă amenințare cu care se vor confrunta populațiile în următoarele decenii și trebuie abordate urgent. Se preconizează o creștere semnificativă a numărului de probleme de sănătate și decese premature din cauza schimbărilor climatice, cu încă 250.000 de decese pe an la nivel mondial până la mijlocul secolului, din cauza bolilor și condițiilor sensibile la climă; Conform scenariilor cu emisii ridicate, se preconizează că vor apărea peste 9 milioane de decese suplimentare pe an până în 2100.
În regiune, temperaturile au crescut cu mai mult de două ori mai mult decât media globală în ultimii ani – cea mai mare creștere de pe orice continent din lume. Această schimbare climatică provoacă daune semnificative atât sistemelor naturale, cât și celor sociale, având efecte extinse și profunde asupra sănătății și bunăstării. Măsurile de adaptare și atenuare sunt necesare pentru a aborda povara bolilor cauzate de impactul climatic actual și povara suplimentară reprezentată de schimbările climatice proiectate. Este nevoie de consolidarea serviciilor de sănătate publică și a serviciilor medicale generale pentru a consolida comunitățile rezistente la schimbările climatice.
Ce puteți face: Acțiuni simple, impact mare
Problema globală este schimbarea climatică – iar DVS sunteți cei care pot ajuta. Tema Zilei Mondiale a Mediului 2026, Acțiunea Climatică, servește ca o reamintire a faptului că putem construi o schimbare colectivă puternică prin acțiuni mici, regulate.
Iată cum putem face ceva în această privință:
– Minimiza-ți amprenta de carbon.
Când puteți, mergeți pe jos, mergeți cu bicicleta, folosiți transportul public în comun.
Înlocuiți becurile și aparatele LED economice.
Opriți luminile, ventilatoarele și dispozitivele atunci când nu sunt utilizate.
Încurajați sursele regenerabile de energie în localitate.
– Transformați casa într-un loc prietenos cu clima.
Economisiți apa – reparați scurgerile și risipa.
Folosiți deșeurile organice pentru a face compost și a reduce emisiile de la gropile de gunoi.
Segregați deșeurile și reciclați responsabil.
Iluminatul natural și ventilația ar trebui utilizate pentru a minimiza consumul de energie electrică.
– Sprijiniți inițiativele verzi
Plantați și creșteți copaci în societate.
Implicați-vă în campanii locale de curățenie și sustenabilitate.
Promovați auditul energetic în școli și la locul de muncă.
Îmbunătățiți politicile de mediu în cadrul activităților comunitare.
– Dezvoltați conștiința și inspirați-i pe ceilalți.
Invitați prietenii și rudele să devină persoane sustenabile.
Susțineți organizațiile de mediu și organizațiile non-guvernamentale.
Luptați pentru introducerea unor politici care promovează energia curată și rezistența la schimbările climatice.
La cea de-a 78-a Adunare Mondială a Sănătății a fost adoptat Planul Global de Acțiune privind Schimbările Climatice și Sănătatea, o foaie de parcurs actualizată pentru un răspuns global consolidat la efectele negative asupra sănătății ale poluării aerului și adaptarea la schimbările climatice, ca prim obiectiv strategic al celui de-al 14-lea Program General de Lucru al OMS (GPW14, 2025–2028).
Agenția Națională pentru Sănătate Publică
