Săptămâna Mondială a Alăptării este organizată în prima săptămână a lunii august a fiecărui an, cu sprijinul OMS, UNICEF și parteneri ai societății civile. Acest eveniment are ca scop promovarea și susținerea alăptării, evidențiind beneficiile acesteia pentru sănătatea copilului și a mamei.
Ziua Mondială a Alăptării a fost stabilită pentru prima dată în anul 1992 de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite (UNICEF). Această zi oferă o oportunitate de a aduce în atenția publicului importanța alăptării și nevoia de sprijinire a femeilor pentru a putea alăpta cu succes.
Datele furnizate arată că în Republica Moldova, în anul 2021, un număr de 23.560 de copii au fost alăptați până la vârsta de 6 luni, iar în 2022 acest număr a scăzut la 22.159 de copii. De asemenea, în anul 2021, 7.096 de copii au fost alăptați până la vârsta de 2 ani, iar în 2022, numărul acestora a crescut ușor la 7.407.
Deși numărul total de copii alăptați până la vârsta de 6 luni în anul 2022 a scăzut față de anul anterior, este încurajator faptul că numărul copiilor alăptați până la vârsta de 2 ani a înregistrat o ușoară creștere. Acest lucru indică faptul că, în ciuda scăderii, există mame și familii care înțeleg beneficiile alăptării pe termen lung și aleg să continue alăptarea copiilor lor.
Tema din acest an se va concentra pe alăptare și muncă, oferind o oportunitate strategică de a susține drepturile esențiale ale maternității care sprijină alăptarea – concediu de maternitate pentru minim 18 săptămâni, în mod ideal mai mult de 6 luni, și întoarcere la locul de muncă după acest moment. Acestea sunt probleme urgente pentru a se asigura că femeile pot alăpta atâta timp cât doresc să facă acest lucru: mai mult de jumătate de miliard de femei care lucrează nu primesc prevederi de bază pentru maternitate; multe altele se trezesc nesusținute atunci când se întorc la muncă.
- Mai mult de jumătate de miliard de femei care lucrează nu beneficiază de protecții esențiale în materie de maternitate în legislația națională;
- Doar 20% dintre țări cer angajatorilor să ofere angajaților pauze plătite și facilități pentru alăptare sau pentru extragerea laptelui;
- Mai puțin de jumătate dintre sugarii cu vârsta sub 6 luni sunt alăptați exclusiv la sân.
Angajatorii și managerii pot face ca alăptarea și munca să lucreze
- Asigurarea concediului de maternitate care – cel puțin – îndeplinește cerințele naționale;
- Asigurarea timpului și spațiului pentru alăptare sau pentru extragerea și depozitarea laptelui matern;
- Oferirea de opțiuni care reduc separarea femeilor de copiii lor după concediul de maternitate, cum ar fi:
– Programe de lucru flexibile
-Îngrijirea copiilor la fața locului
-Muncă online
-Lucru parttime
-Lăsați mamele să-și aducă copii la muncă.
Colegii pot ajuta ca alăptarea și munca să funcționeze:
- susținerea aranjamentelor flexibile de muncă atunci când femeile se întorc la muncă;
- susținerea drepturilor femeilor la locul de muncă.
Se estimează că subnutriția este asociată cu 2,7 milioane de decese de copii anual sau 45% din toate decesele copiilor. Hrănirea sugarilor și a copiilor mici este un domeniu cheie pentru îmbunătățirea supraviețuirii copilului și promovarea creșterii și dezvoltării sănătoase. Primii 2 ani de viață ai unui copil sunt deosebit de importanți, deoarece alimentația optimă în această perioadă scade morbiditatea și mortalitatea, reduce riscul de boli cronice și favorizează o dezvoltare mai bună în general.
Alăptarea optimă este atât de esențială încât ar putea salva viețile a peste 820 000 de copii cu vârsta sub 5 ani în fiecare an.
OMS și UNICEF recomandă:
- inițierea precoce a alăptării la 1 oră de la naștere;
- alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață; și
- introducerea de alimente complementare (solide) adecvate din punct de vedere nutrițional și sigure la 6 luni, împreună cu alăptarea continuă până la vârsta de 2 ani sau mai mult.
Cu toate acestea, mulți sugari și copii nu primesc hrănire optimă. De exemplu, doar aproximativ 44% dintre sugarii cu vârsta cuprinsă între 0 și 6 luni din toată lumea au fost alăptați exclusiv la sân în perioada 2015-2020.
Recomandările au fost perfecţionate pentru a răspunde, de asemenea, nevoilor copiilor născuţi din mame infectate cu HIV. Medicamentele antiretrovirale le permite acum acestor copii să alăpteze exclusiv până la vârsta de 6 luni și să continue alăptarea până la vârsta de cel puțin 12 luni, cu un risc semnificativ redus de transmitere a HIV.
Alăptarea
Alăptarea exclusivă timp de 6 luni are multe beneficii pentru sugar și mamă. Principalul dintre acestea este protecția împotriva infecțiilor gastrointestinale, care se observă nu numai în țările în curs de dezvoltare, ci și în țările industrializate. Inițierea precoce a alăptării, în decurs de 1 oră de la naștere, protejează nou-născutul de dobândirea de infecții și reduce mortalitatea nou-născutului. Riscul de mortalitate din cauza diareei și a altor infecții poate crește la sugarii care sunt fie parțial alăptați, fie nu sunt alăptați deloc.
Laptele matern este, de asemenea, o sursă importantă de energie și nutrienți la copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 23 de luni. Poate asigura jumătate sau mai mult din necesarul de energie al unui copil cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 luni, iar o treime din necesarul de energie între 12 și 24 de luni. Laptele matern este, de asemenea, o sursă critică de energie și nutrienți în timpul bolii și reduce mortalitatea în rândul copiilor care sunt subnutriți.
Copii și adolescenții care au fost alăptați de bebeluși sunt mai puțin predispuși să fie supraponderali sau obezi. În plus, au performanțe mai bune la testele de inteligență și au o frecvență mai mare la școală. Alăptarea este asociată cu venituri mai mari în viața adultă. Îmbunătățirea dezvoltării copilului și reducerea costurilor cu sănătatea are ca rezultat câștiguri economice atât pentru familiile individuale, cât și la nivel național.
Durata mai lungă de alăptare contribuie și la sănătatea și bunăstarea mamelor: reduce riscul de cancer ovarian și de sân, alăptarea exclusivă a bebelușilor sub 6 luni are un efect hormonal care induce adesea lipsa menstruației. Aceasta este o metodă naturală (deși nu sigură) de control al nașterii, cunoscută sub numele de Metoda amenoreei în alăptare.
Alimentația complementară
În jurul vârstei de 6 luni, necesarul de energie și nutrienți al sugarului începe să depășească ceea ce este furnizat de laptele matern, iar alimentele complementare sunt necesare pentru a satisface aceste nevoi. Un copil de această vârstă este, de asemenea, pregătit din punct de vedere al dezvoltării pentru alte alimente. Dacă alimentele complementare nu sunt introduse în jurul vârstei de 6 luni sau dacă sunt administrate în mod necorespunzător, creșterea bebelușului poate slăbi. Principiile principii pentru hrănirea complementară adecvată sunt:
- continuarea alăptării frecvente, la cerere, până la vârsta de 2 ani sau mai mult;
- practicarea hrănirii receptive (de exemplu, hrănirea sugarilor direct. Hrănirea încet și cu răbdare, încurajândui să mănânce, dar nu forțarea, vorbirea cu copilul și menținerea contactul vizual);
- practicarea o bunii igiene și o manipulare adecvată a alimentelor;
- începerea de la 6 luni cu cantităti mici de mâncare si creșterea treptat pe măsură ce copilul creste;
- creșterea treptată a consistenței și varietății alimentelor;
- creșterea numărului de ori în care copilul este hrănit: 2-3 mese pe zi pentru sugari 6-8 luni și 3-4 mese pe zi pentru sugari 9-23 luni, cu 1-2 gustări suplimentare după cum este necesar;
- utilizarea alimentelor complementare îmbogățite sau suplimente vitaminice-minerale după cum este necesar; și
- în timpul bolii, creșterea aportului de lichide, inclusiv alăptarea și oferirea alimente moi, preferate.
Hrănirea în circumstanțe excepțional de dificile
Familiile și copiii aflați în circumstanțe dificile necesită o atenție specială și sprijin practic. Ori de câte ori este posibil, mamele și bebelușii ar trebui să rămână împreună și să primească sprijinul de care au nevoie pentru a exercita cea mai adecvată opțiune de hrănire disponibilă. Alăptarea rămâne modul preferat de hrănire a sugarului în aproape toate situațiile dificile, de exemplu:
- sugari cu greutate mică la naștere sau prematuri;
- mamele care trăiesc cu HIV în medii în care mortalitatea cauzată de diaree, pneumonie și malnutriție rămâne predominantă;
- mame adolescente;
- sugari și copii mici care sunt subnutriți; și
- familiile care suferă consecințele unor urgențe complexe.
În concluzie, Săptămâna Mondială a Alăptării reprezintă un moment important pentru a promova și susține alăptarea, evidențiind beneficiile acesteia pentru sănătatea copilului și a mamei. Este o ocazie de a crește conștientizarea și de a oferi sprijin și informații pentru mamele care doresc să alăpteze, contribuind la sănătatea și bunăstarea lor și a copiilor lor.
Ex: Viorica Prisacari,
Anisia Bassarab, medic rezident
