Programul Național de imunizări pentru anii 2023-2024

1. Imunizarea reprezintă cea mai sigură și cost-eficientă intervenție în domeniul sănătății publice, contribuind la stabilirea echității sociale și consolidarea socio-economică a familiei și a societății. Prin imunizări sunt diminuate prejudiciile de ordin medical, social și economic, cauzate de bolile prevenibile prin vaccinări, printre care suferința cauzată de boală, dizabilitatea și decesul. Vaccinarea a adus beneficii medicale și socioeconomice imense persoanelor și societății, iar rata scăzută a bolilor ce pot fi prevenite prin imunizare pe fondul unei acoperiri vaccinale înalte este o dovadă a eficacității programelor și politicilor naționale de imunizare.
   1. Programul național de imunizări pentru anii 2023-2027 reprezintă un document de politici pe termen mediu în domeniul imunizărilor și cuprinde prioritățile Guvernului în asigurarea procesului de vaccinare contra maladiilor care pot fi prevenite prin vaccinare, în vederea diminuării poverii financiare și sociale determinate de acestea. Programul și Planul de acțiuni pentru anii 2023-2027 de implementare a acestuia au fost elaborate în conformitate cu prevederile Programului de activitate al Guvernului pentru anii 2023-2025 „Moldova prosperă, sigură, europeană”, care stabilește viziunea, prioritățile și obiectivele pentru dezvoltarea sistemului național de sănătate, inclusiv asigurarea controlului maladiilor transmisibile cu impact major asupra sănătății publice.
   1. Programul va contribui la atingerea obiectivelor globale de dezvoltare durabilă (ODD), în special prin acțiune directă la ODD 3 – „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă”. Conform Agendei globale de imunizare 2030, Programul contribuie direct sau indirect la alte 13 ODD-uri bazându-se pe principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă și de a asigura protecția și respectarea drepturilor omului.
   1. Prezentul Program este conceput ca un cadru complex, intersectorial, care să ghideze activitățile instituțiilor implicate în asigurarea accesului universal și echitabil la servicii sigure și acceptabile de imunizare, cu creșterea gradului de conștientizare a importanței imunizării pentru reducerea impactului negativ al bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare.
   1. Republica Moldova, ca și majoritatea statelor lumii, aplică imunizarea ca pilon de bază al programelor de prevenire, aceasta fiind principala măsură de prevenire primară a bolilor infecțioase.
   1. Imunizările profilactice sistematice în Republica Moldova au fost inițiate la sfârșitul anilor 1950 împotriva variolei, poliomielitei, difteriei, tetanosului și rujeolei. Ca urmare a atingerii unei acoperiri vaccinale înalte a fost eradicată variola, eliminată poliomielita, iar pentru celelalte maladii a fost înregistrată o scădere semnificativă a cazurilor de boală. Primul Program național de imunizări a fost aprobat în anul 1994, iar până în prezent au fost implementate 5 cicluri de programe naționale. Eforturile statului în domeniul imunizărilor au fost susținute de asistența externă oferită de Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizări, UNICEF și OMS, care continuă să acorde suport pentru consolidarea programelor de imunizare din Republica Moldova.
   1. Realizările programelor de imunizare au contribuit la fortificarea și menținerea unei acoperirii vaccinale optime, cu extinderea ulterioară a listei vaccinurilor garantate de stat şi a contingentelor de populație beneficiare, prin îmbunătățirea calității serviciilor de imunizare. Datorită vaccinării s-au realizat progrese semnificative în ceea ce privește combaterea unor boli transmisibile.  Începând cu anul 2000,  Republica Moldova a obținut și menține constant statutul de țară liberă de poliomielită, astfel s-a atins stadiul de eliminare a cazurilor indigene de rujeolă, rubeolă, difterie și, în același timp, s-a redus semnificativ morbiditatea prin hepatita B, tetanos, tusea convulsivă, oreion, formele invazive a infecției cu Haemophilus influenzae (HiB), infecția rotavirală și pneumococi.
   1. OMS estimează că, în prezent, vaccinurile salvează anual peste trei milioane de vieți din întreaga lume, iar în Republica Moldova, anual, datorită programului de vaccinare, sunt prevenite aproximativ 42 de mii de cazuri de boli prevenibile prin vaccinare și minimum 350 de decese, astfel vaccinarea devenind cea mai sigură și cost-eficientă măsură de sănătate publică.
   1. În cadrul Programului sunt utilizate vaccinuri de rutină împotriva a 13 boli, și anume: hepatitei virale B, tuberculozei, poliomielitei, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, infecției Hib, infecției cu rotavirusuri, infecției cu pneumococi, rujeolei, oreionului, rubeolei și infecției cu papilomavirusul uman.
   1. În total sunt utilizate 12 tipuri de vaccin în cadrul  Programului, acestea fiind monovalente – împotriva unei boli (tuberculozei – BCG, hepatitei virale B – HepB, poliomielitei – VPO/VPI, infecției cu rotavirusuri – RV, infecției cu pneumococi – PCV, infecției cu papilomavirusul uman – HPV) sau polivalente – împotriva mai multor boli (difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hepatitei virale B și infecției Hib – DTP –HepB-Hib, difteriei, tetanosului și tusei convulsive – DTP, difteriei și tetanosului – DT,tetanosului și difteriei – Td, rujeolei, oreionului și rubeolei – ROR).
   1. Furnizarea serviciilor de imunizare se efectuează pe tot parcursul vieții, inclusiv în cazul vaccinării întârziate și a dozelor de rapel. Prestarea serviciilor de imunizare se realizează în cabinetele de vaccinare din cadrul maternităților și instituțiilor medico-sanitare publice prestatoare de asistență medicală primară, după cum urmează:
2. vaccinarea copiilor:
3. în primele 24 de ore – vaccinul HepB-0;
4. la 2-5 zile de la naștere – vaccinul BCG;
5. la 2 luni – vaccinul DTP-HepB-Hib-1, VPO-1, RV-1 și PCV-1;
6. la 4 luni – vaccinul DTP-HepB-Hib-2, VPO-2, RV-2 și PCV-2;
7. la 6 luni – vaccinul DTP-HepB-Hib-3, VPO-3 și VPI-; 
8. la 12 luni – vaccinul ROR-1 și PCV-3;
9. la 22-24 luni – vaccinul DTP-4, VPI-2 și VPO-4;
10. la 6-7 ani – vaccinul DT, ROR-2 și VPO-5;
11. vaccinarea adolescenților:
12. la 9-14 ani – HPV-1, iar HPV-2 peste 6 luni de la prima doză (persoanele cu vârsta mai mare de 14 ani vor administra 3 doze de HPV, a 2-a doză fiind administrată  la o distanță de 1-2 luni, iar a 3-a doză peste 6 luni de la prima doză);
13. la 15-16 ani – vaccinul Td și ROR-3;
14. vaccinarea adulților la 20, 30, 40, 50 și 60 de ani – vaccinul Td.
    1. În același timp, vaccinarea se efectuează la indicații epidemiologice și la decizia Ministerului Sănătății, împotriva gripei, infecției COVID-19, rabiei, hepatitei virale B la adulți, hepatitei virale A, holerei, tularemiei, febrei tifoide și brucelozei.
    1. Atunci când acoperirea vaccinală este menținută la nivel optim (peste 95%), incidența cazurilor de boli contagioase prevenibile prin vaccinare se reduce, iar în același timp se atestă și diminuarea prejudiciilor sociale și economice determinate de acestea.
    1. În lipsa vaccinării sau a tendinței continue de scădere a ratei cuprinderii cu vaccinări sub 90%, există probabilitatea înregistrării unei creșteri ascendente a numărului de cazuri de boli contagioase prevenibile prin vaccinări sau reapariția bolilor și manifestărilor epidemice.
    1. Imunizarea a devenit victima propriului succes datorită faptului că  odată cu reducerea drastică a numărului de cazuri în societate s-a creat o percepție greșită că bolile prevenibile prin vaccinare nu mai prezintă  un pericol.
    1. Tendința semnificativă de scădere a numărului de persoane vaccinate în perioada anilor 2016-2021 în unele grupuri  de populație este cauzată de informații false, mituri, contraindicații false la vaccinare, apartenența la confesiuni religioase sau convingeri personale. Totodată,  o scădere mai pronunțată a acoperirii vaccinale pentru anii 2020 și 2021 a fost cauzată inclusiv de restricțiile impuse în pandemia COVID-19.
    1. Totodată, acțiunile întreprinse de către sistemul de sănătate, vaccinarea conform Calendarului național de vaccinare, monitorizarea permanentă a morbidității, măsurile profilactice și antiepidemice întreprinse, au permis menținerea în anii 2016-2021 a situației epidemiologice favorabile pentru maladiile prevenibile prin vaccinare.
    1. În perioada 2016-2021, ca urmare a realizării Programului național de imunizări nu au fost înregistrate boli ca poliomielită provocată de virusul sălbatic sau vaccin-asociate, tetanos neonatal, difterie, rubeolă și rubeolă congenitală, forme invazive ale infecției cu Haemophilus influenzae (Hib), pneumococi. Totodată, au fost înregistrate progrese în diminuarea cazurilor de boli ca tusea convulsivă, infecția cu rotavirus, hepatita virală B.
    1. Ca urmare a diminuării ratei acoperirii vaccinale împotriva rujeolei care se atestă în  ultimii ani, în anul 2018 a fost înregistrată prima izbucnire de rujeolă pe teritoriul Republicii Moldova, ultimul caz fiind înregistrat în 2014. Astfel, în perioada anilor 2018-2020 au fost înregistrate în total 447 de cazuri (2018 – 340 de cazuri, 2019 – 90 de cazuri și 2020 – 17 cazuri). În anul 2021 nu a fost înregistrat nici un caz de rujeolă.
    1. Pandemia COVID-19 și criza refugiaților din regiune în anul 2022 au demonstrat riscuri iminente de declanșare a urgențelor de sănătate publică în Republica Moldova. Deficiențele persistente în ceea ce privește ratele de vaccinare, sistemul de supraveghere și furnizarea serviciilor de imunizare sunt cele mai mari provocări pentru sănătatea publică care intensifică considerabil riscul apariției focarelor de boli contagioase prevenibile prin vaccinare.
    1. Imunizarea în situații de urgență, precum și orice lacune a păturii imune în rândul populației țării, refugiaților și migranților a scos în evidență necesitatea asigurării accesului la serviciile de imunizare cu acțiuni de promovare intense prin mobilizarea socială în zone și grupuri de risc care au o acoperire suboptimă. Responsabilitatea comună prin schimbarea comportamentală de conștientizare a importanței vaccinării poate ajuta la atingerea obiectivelor de eradicare globală a poliomielitei, de eliminare regională a rujeolei și a rubeolei și la scăderea semnificativă a bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare.
    1. Accesul universal la vaccinuri este garantat prin livrarea serviciilor de imunizare în toate teritoriile administrative ale Republicii Moldova prin intermediul instituțiilor medico-sanitare publice din cadrul asistenței medicale primare sau maternități, iar în situațiile în care persoanele din grupurile de risc nu au disponibilitatea de a se vaccina, echipele mobile de vaccinare asigură vaccinarea în condiții sigure a ,,lanțului frig”. În cazul campaniilor de vaccinare a populației, în situații de risc epidemiologic, pentru sporirea accesabilității, vaccinarea poate fi organizată în locuri publice special amenajate, cu respectarea condițiilor de siguranță și lanț frig.
    1. Fiind preparate biologice active, vaccinurile necesită condiții de păstrare și transportare la temperaturi speciale, care sunt asigurate de un sistem format din personal instruit și echipamente speciale, denumit ,,lanțul frig”. Pentru o bună desfășurare a activităților din domeniul imunizărilor sunt necesare următoarele resurse:

1) vaccinuri și consumabile;

2) echipament frigorific;

3) echipamente de monitorizare a temperaturii ,,lanțului frig”;

4)formulare statistice și resurse pentru managementul deșeurilor rezultate în urma imunizării.

• Aprovizionarea cu vaccinuri se face de la nivelul național de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică și de către subdiviziunile teritoriale ale acesteia, astfel că centrele de sănătate publică recepționează vaccinurile trimestrial, iar instituțiile medico-sanitare – lunar. Aprovizionarea de la nivelul național se face cu autorefrigeratorul care este dotat cu sistem de monitorizare electronică a temperaturii, astfel fiind asigurată temperatura necesară pentru menținerea ,,lanțului frig”, și anume de +2 +8 grade Celsius. De la nivelul municipal sau raional către cel local vaccinul se distribuie în termocontainere cu pungi reci și indicatori de monitorizare a temperaturii.
  • Accesul universal la vaccinare în Republica Moldova este asigurat prin intermediul a 1 158 de instituții care prestează servicii de imunizare. Chiar dacă avem o rețea destul de complexă cu accesibilitate înaltă, acoperirea vaccinală rămâne a fi sub nivelul optim (95%) pentru majoritatea indicatorilor la vârsta‑țintă. Acceptarea cu întârziere sau refuzarea vaccinurilor în pofida disponibilității acestora necesită o nouă abordare și impune luarea de măsuri politice și în domeniul sănătății publice.
  • Autoritățile administrației publice centrale și locale în comun cu alte instituții și organizații trebuie să realizeze intervenții axate pe îmbunătățirea dialogului cu beneficiarii vaccinărilor și înțelegerea îngrijorărilor acestora legate de vaccinare, campanii de informare pentru creșterea nivelului de încredere a populației în vaccinuri, astfel crescând și cererea pentru imunizare.

OBIECTIVUL GENERAL AL PROGRAMULUI

1. Obiectivul general al Programului este reducerea poverii bolilor transmisibile  prin susținerea unor rate de vaccinare înalte și asigurarea accesului universal și echitabil la servicii de imunizare pentru toate categoriile de vârstă și de populație.

Obiectivul specific 1. Atingerea unei acoperiri vaccinale înalte de cel puțin 95% cu vaccinurile de rutină la nivel național și teritorial până în anul 2027.

Obiectivul specific 2. Creșterea accesului la vaccinuri sigure și eficiente a populației pe tot parcursul vieții, indiferent de locația lor geografică, vârstă, gen, statut economic, etnie, religie sau alte obstacole privind oportunitatea lor de a se bucura de beneficiile depline ale vaccinării.

Obiectivul specific 3. Asigurarea cu resurse umane instruite în domeniul imunizării în scopul creșterii siguranței și calității serviciilor de imunizare.

Obiectivul specific 4. Consolidarea sistemului național de supraveghere a bolilor prevenibile prin vaccinare, cu fortificarea capacităților de cercetare și inovare în domeniul imunizărilor.

Obiectivul specific 5. Fortificarea capacităților de monitorizare și coordonare a procesului de imunizare  în timp real și util la toate nivelurile.

Accesul universal la vaccinuri gratuite, garantate de stat, cu acoperire vaccinală a cel puțin 95% din populație din vârstele țintă la nivel național, vaccinarea tuturor persoanelor care nu au contraindicații medicale şi contingentelor de risc sînt principalele măsuri  prevăzute în Program care efectuate în comun pot aduce la rezultatele scontate.

Sursa:

IMSP Centrul Medicilor de Familie Florești,

Centrul de Sănătate Publică Soroca (Florești)