În fiecare an, la 26 iunie, comunitatea internațională marchează Ziua Internațională de Combatere a Consumului și Traficului Ilicit de Droguri, instituită de
Organizația Națiunilor Unite pentru a consolida acțiunile globale de prevenire a consumului de droguri și de reducere a impactului acestuia asupra sănătății, dezvoltării sociale și securității comunităților.
Pentru anul 2026, tema globală promovată de Organizația Națiunilor Unite este „Problema mondială a drogurilor: probleme persistente, noi provocări, răspunsuri inovatoare”. În Republica Moldova, activitățile dedicate acestei zile se vor desfășura sub genericul „Alege sănătatea. Alege viitorul fără droguri”, mesaj care evidențiază importanța adoptării unui stil de viață sănătos și a dezvoltării unui mediu favorabil pentru copii, adolescenți și tineri.
Consumul de droguri reprezintă una dintre cele mai complexe provocări de sănătate publică ale secolului XXI. Efectele acestuia depășesc cu mult consecințele asupra sănătății individuale și influențează dezvoltarea socială și economică a comunităților, siguranța publică, sistemul educațional, protecția socială și sistemul de sănătate. În multe cazuri, consumul de droguri este asociat cu sărăcia, excluziunea socială, abandonul școlar, violența și criminalitatea, generând costuri importante pentru întreaga societate.
Potrivit Raportului Mondial privind Drogurile elaborat de Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, consumul de droguri continuă să crească la
nivel global, iar piața drogurilor devine tot mai diversificată și mai dificil de controlat. Apariția noilor substanțe psihoactive, dezvoltarea comerțului online și utilizarea tehnologiilor digitale pentru distribuirea drogurilor creează noi provocări pentru sistemele de sănătate și pentru instituțiile responsabile de prevenire și control.
La nivel mondial, peste 36 de milioane de persoane suferă de tulburări asociate consumului de droguri și necesită servicii de tratament și suport specializat. Cu toate acestea, doar aproximativ una din cinci persoane afectate beneficiază de asistența necesară. În paralel, stigmatizarea, discriminarea și teama de consecințe legale continuă să reprezinte bariere importante în accesarea serviciilor de sănătate și asistență socială.
În Uniunea Europeană, consumul de droguri continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate și securitate, în special în rândul tinerilor. Specialiștii europeni constată că drogurile devin tot mai accesibile, mai diverse și mai puternice, ceea ce crește riscul intoxicațiilor, al supradozelor și al deceselor asociate consumului. În același timp, instabilitatea geopolitică, globalizarea și evoluțiile tehnologice facilitează dezvoltarea unor noi canale de distribuție și contribuie la extinderea pieței ilicite a drogurilor.
Situația consumului de droguri în Republica Moldova
Republica Moldova se confruntă cu provocări similare celor observate la nivel european. Deși consumul de droguri poate afecta persoane de toate vârstele și din toate categoriile sociale, adolescenții și tinerii rămân grupurile cele mai vulnerabile la inițierea consumului.
Datele statistice disponibile indică o creștere a incidenței narcomaniei în Republica Moldova. În anul 2025 au fost înregistrate 50,7 cazuri noi la 100 000 populație, comparativ cu 44,0 cazuri la 100 000 populație în anul precedent. Totodată, prevalența cazurilor aflate în evidență a crescut de la 13 667 persoane în anul 2024 la 13 907 persoane în anul 2025.
Analiza datelor privind consumul de droguri arată că cele mai frecvent utilizate substanțe rămân produsele pe bază de canabis, urmate de opiacee. Totodată, se constată și prezența noilor substanțe psihoactive, a amfetaminelor și a altor droguri sintetice, fenomen care necesită o monitorizare continuă și măsuri adaptate de prevenire și intervenție. Potrivit estimărilor realizate în cadrul Studiului Integrat Bio-Comportamental desfășurat în anul 2024, numărul persoanelor consumatoare de droguri injectabile din Republica Moldova este de aproximativ 21 800 persoane. Aceste date sugerează că amploarea fenomenului este considerabil mai mare decât cea reflectată de statisticile oficiale bazate pe cazurile aflate în evidență.
Consumul de droguri este asociat cu numeroase consecințe asupra sănătății și dezvoltării sociale. Persoanele afectate prezintă un risc crescut de tulburări mintale, boli infecțioase, traumatisme, accidente și deces prematur. În același timp, consumul de droguri poate conduce la dificultăți de integrare socială și profesională, abandon școlar, conflicte familiale și implicare în activități infracționale. Din acest motiv, prevenirea consumului de droguri trebuie abordată ca o prioritate de sănătate publică și dezvoltare socială.
Tendințe actuale și provocări emergente în domeniul drogurilor
Fenomenul consumului de droguri este într-o continuă transformare la nivel mondial și european, ceea ce impune adaptarea permanentă a măsurilor de sănătate publică și prevenire. Dacă în trecut consumul era asociat predominant cu anumite grupuri sociale sau cu drogurile clasice, în prezent se observă o diversificare semnificativă a tipurilor de substanțe, a modalităților de distribuție și a profilului consumatorilor.
Una dintre cele mai importante provocări ale ultimului deceniu este reprezentată de apariția și răspândirea noilor substanțe psihoactive. Acestea sunt
produse sintetice create pentru a imita efectele drogurilor tradiționale, însă compoziția lor chimică este adesea necunoscută, iar efectele asupra organismului sunt dificil de anticipat. În multe cazuri, consumatorii nu cunosc exact substanțele pe care le utilizează și nici riscurile asociate acestora.
În paralel, dezvoltarea tehnologiilor informaționale și a platformelor digitale a schimbat semnificativ modalitățile de promovare și distribuire a drogurilor. Rețelele sociale, aplicațiile de comunicare și diverse platforme online facilitează accesul la informații eronate și, uneori, la procurarea ilegală a substanțelor psihoactive. Acest fenomen afectează în mod special adolescenții și tinerii, care utilizează frecvent mediul digital și sunt mai expuși influențelor externe.
În același timp, contextul geopolitic, migrația, mobilitatea populației și schimbările sociale influențează dinamica consumului de droguri și creează noi provocări pentru autoritățile responsabile de sănătatea publică. Aceste evoluții demonstrează necesitatea consolidării sistemelor de monitorizare, dezvoltării intervențiilor bazate pe dovezi și intensificării cooperării intersectoriale.
Adolescenții și tinerii – grup prioritar pentru prevenire
Adolescența reprezintă o etapă esențială în dezvoltarea fizică, emoțională și socială a individului. În această perioadă se formează comportamentele și obiceiurile care vor influența sănătatea pe parcursul întregii vieți.
Dorința de independență, curiozitatea, nevoia de apartenență la grup și tendința de explorare a unor experiențe noi fac ca adolescenții să fie mai vulnerabili la comportamentele de risc, inclusiv la consumul de substanțe psihoactive.
Numeroase studii internaționale demonstrează că debutul consumului de droguri are loc frecvent în perioada adolescenței. Cu cât inițierea consumului are loc la o vârstă mai mică, cu atât riscul dezvoltării dependenței și al apariției problemelor de sănătate este mai mare.
Factorii care pot crește vulnerabilitatea adolescenților includ conflictele familiale, lipsa suportului emoțional, presiunea grupului, performanțele școlare reduse, experiențele traumatice, bullying-ul, consumul de alcool și tutun, precum și expunerea la informații și modele negative promovate în mediul online.
În acest context, investițiile în dezvoltarea competențelor de viață, promovarea sănătății mintale, participarea la activități educaționale, sportive și culturale, precum și crearea unor oportunități reale de implicare comunitară reprezintă măsuri esențiale pentru protejarea sănătății tinerilor.
Sănătatea mintală – element central al prevenirii
Sănătatea mintală reprezintă o componentă fundamentală a sănătății generale și a bunăstării individului. Organizația Mondială a Sănătății subliniază faptul că sănătatea mintală nu înseamnă doar absența bolii, ci și capacitatea persoanei de a face față provocărilor vieții, de a-și valorifica potențialul și de a participa activ la viața comunității.
Există o relație strânsă între sănătatea mintală și consumul de droguri. Probleme precum anxietatea, depresia, stresul cronic, izolarea socială, dificultățile familiale sau experiențele traumatice pot crește riscul inițierii consumului de substanțe psihoactive. În unele cazuri, persoanele recurg la droguri în încercarea de a face față unor stări emoționale dificile, însă consumul agravează, de regulă, problemele existente și poate conduce la apariția unor tulburări suplimentare.
Promovarea sănătății mintale trebuie să reprezinte o prioritate în toate mediile
în care trăiesc și se dezvoltă copiii și tinerii. Dezvoltarea abilităților de comunicare, gestionarea emoțiilor, rezolvarea problemelor, consolidarea stimei de sine și accesul la servicii de consiliere psihologică contribuie la reducerea vulnerabilității față de comportamentele de risc.
Rolul familiei în prevenirea consumului de droguri
Familia reprezintă primul și cel mai important mediu de dezvoltare al copilului. Relațiile familiale bazate pe încredere, respect și comunicare deschisă contribuie semnificativ la formarea unor comportamente sănătoase și responsabile. Părinții și îngrijitorii au un rol esențial în dezvoltarea factorilor de protecție împotriva consumului de droguri. Implicarea activă în viața copilului, interesul pentru activitățile acestuia, monitorizarea adecvată și oferirea suportului emoțional contribuie la reducerea riscului de adoptare a comportamentelor periculoase.
Comunicarea deschisă despre sănătate, emoții, relații și riscuri trebuie încurajată încă de la vârste fragede. Copiii și adolescenții care se simt ascultați și
susținuți au o probabilitate mai redusă de a recurge la consumul de substanțe psihoactive. În același timp, familia trebuie să cunoască semnele timpurii care pot indica existența unor dificultăți emoționale sau comportamentale și să solicite sprijin specializat atunci când situația o impune.
Rolul școlii în promovarea sănătății și prevenirea consumului de droguri
Instituțiile de învățământ au un rol determinant în dezvoltarea copiilor și adolescenților și reprezintă unul dintre cele mai eficiente medii pentru implementarea activităților de prevenire. Școala nu este doar un spațiu destinat acumulării cunoștințelor academice, ci și un mediu în care elevii dezvoltă competențe sociale și emoționale, învață să ia decizii responsabile și își formează comportamente sănătoase.
Activitățile educaționale privind sănătatea trebuie să ofere informații bazate pe dovezi, adaptate vârstei și nivelului de dezvoltare al elevilor. Totodată, școala trebuie să promoveze un climat pozitiv, să combată fenomenul de bullying și discriminare și să faciliteze accesul la servicii de suport psihologic. Colaborarea dintre instituțiile de învățământ, familie și serviciile de sănătate reprezintă un element esențial pentru identificarea timpurie a situațiilor de risc și pentru oferirea sprijinului necesar copiilor și adolescenților.
Comunități sănătoase și reziliente
Prevenirea consumului de droguri nu poate fi realizată exclusiv prin intervențiile sistemului de sănătate. Experiența internațională demonstrează că cele
mai bune rezultate sunt obținute atunci când întreaga comunitate este implicată în promovarea sănătății și reducerea factorilor de risc. Autoritățile publice locale, instituțiile educaționale, serviciile de sănătate, poliția, serviciile sociale, organizațiile neguvernamentale, centrele de tineret, instituțiile culturale și sportive au responsabilități complementare în crearea unui mediu favorabil dezvoltării sănătoase a copiilor și tinerilor.
Comunitățile care oferă oportunități de participare socială, activități recreative,
programe de voluntariat și servicii accesibile de sănătate mintală contribuie la dezvoltarea rezilienței individuale și colective și reduc vulnerabilitatea față de consumul de droguri.
Prevenirea bazată pe dovezi – investiție în viitor
În ultimele decenii, cercetările internaționale au demonstrat că prevenirea consumului de droguri este mult mai eficientă atunci când se bazează pe dovezi
științifice și pe intervenții implementate sistematic și pe termen lung. Programele moderne de prevenire nu se limitează la transmiterea informațiilor despre riscuri, ci urmăresc dezvoltarea competențelor de viață, consolidarea factorilor de protecție și reducerea vulnerabilităților individuale și sociale.
Investițiile în educație pentru sănătate, sănătate mintală, dezvoltarea competențelor socio-emoționale și consolidarea comunităților generează beneficii pe
termen lung pentru sănătatea populației, reduc costurile asociate tratamentului și contribuie la dezvoltarea durabilă a societății.
Apel la acțiune
Consumul și traficul ilicit de droguri reprezintă provocări complexe care necesită răspunsuri coordonate și susținute din partea tuturor actorilor sociali.
Protejarea sănătății copiilor și tinerilor nu este responsabilitatea exclusivă a unei instituții. Fiecare familie, fiecare școală, fiecare comunitate și fiecare cetățean are un rol important în construirea unui mediu sigur, sănătos și favorabil dezvoltării.
Cu ocazia Zilei Internaționale de Combatere a Consumului și Traficului Ilicit de Droguri, reafirmăm angajamentul comun pentru promovarea sănătății, prevenirea consumului de substanțe psihoactive și susținerea unei generații capabile să își valorifice potențialul într-o societate sănătoasă și prosperă.
Alege sănătatea. Alege viitorul. Alege viața.
Agenția Națională pentru Sănătate Publică
