În fiecare an, la 10 octombrie, este marcată Ziua Mondială a Sănătății Mintale – un prilej de a crește gradul de conștientizare, de a combate stigmatizarea și de a mobiliza acțiuni pentru ca sprijinul și îngrijirea în domeniul sănătății mintale să fie accesibile tuturor.
În 2026, Organizația Mondială a Sănătății și Federația Mondială pentru Sănătate Mintală pun în centrul campaniei persoanele cu experiență trăită a problemelor de sănătate mintală. Mesajul este clar: experiența personală reprezintă o formă valoroasă de cunoaștere, iar vocile celor care utilizează serviciile trebuie să contribuie în mod real la politicile, serviciile și deciziile care le influențează viața.
De la ascultare la participare reală
Persoanele cu experiență trăită (PWLE – Persons With Lived Experience) cunosc din interior dificultățile legate de apariția unei probleme de sănătate mintală,
căutarea ajutorului, accesul la servicii, recuperare și reintegrare. Această perspectivă nu poate fi înlocuită doar prin formare profesională sau cercetare.
Implicarea semnificativă înseamnă mai mult decât invitarea unei persoane să-și relateze experiența. Înseamnă participare la stabilirea priorităților, elaborarea
politicilor, proiectarea și furnizarea serviciilor, monitorizarea calității și evaluarea rezultatelor. Serviciile devin astfel mai centrate pe persoană, mai receptive la nevoile reale și mai bine ancorate în respectarea drepturilor omului. Principiul „Nimic despre noi fără noi” exprimă această schimbare de perspectivă: persoanele cu experiență trăită nu sunt doar beneficiari ai sistemului, ci parteneri în transformarea lui.
Știați că?
– 37% dintre țările participante la sondajul OMS Mental Health Atlas 2024 au raportat includerea persoanelor cu experiență trăită în instruirea lucrătorilor din asistența medicală primară privind sănătatea mintală.
– 45% au raportat colaborare continuă cu persoane cu experiență trăită și cu grupuri de reprezentare a familiilor sau îngrijitorilor în planificarea, furnizarea ori monitorizarea serviciilor.
– 59% au raportat că legislația privind sănătatea mintală a fost elaborată prin consultarea persoanelor cu experiență trăită.
– 80% dintre țările care dispun de o politică sau de un plan de sănătate mintală au raportat că acesta a fost elaborat prin consultarea persoanelor cu experiență trăită.
Îngrijire în comunitate, centrată pe persoană și pe drepturi
O prioritate importantă a campaniei din 2026 este accelerarea trecerii de la instituțiile psihiatrice de lungă durată către servicii comunitare, centrate pe persoană și bazate pe drepturile omului. Dezinstituționalizarea nu înseamnă doar reducerea sau închiderea instituțiilor. Ea presupune o transformare planificată a sistemului: redirecționarea resurselor, dezvoltarea serviciilor comunitare, continuitatea îngrijirii și asigurarea sprijinului social necesar.
La nivel global, aproximativ 9% dintre țări au realizat complet tranziția către modele comunitare, în timp ce 53% se află încă în etapele inițiale. Aproximativ 49% dintre internările raportate în spitalele de psihiatrie sunt involuntare, iar 23% dintre spitalizări durează mai mult de un an.
O îngrijire comunitară de calitate trebuie să ofere acces la servicii medicale și psihosociale, sprijin pentru locuire, educație, muncă și participare socială. Persoanele care au cunoscut îngrijirea instituțională trebuie implicate în toate etapele acestei transformări.
Sănătatea mintală – parte integrantă a sănătății
Sănătatea mintală nu înseamnă doar absența unei tulburări. Ea reprezintă o stare de bunăstare psihică ce permite unei persoane să facă față provocărilor cotidiene, să învețe, să muncească, să construiască relații și să contribuie la viața comunității. Sănătatea mintală este, totodată, un drept fundamental al omului.
Starea de sănătate mintală se poate modifica de-a lungul vieții. Factorii biologici, psihologici, familiali, sociali și de mediu interacționează permanent.
Sărăcia, violența, discriminarea, izolarea socială, condițiile de trai precare, crizele economice, conflictele, epidemiile, dezastrele și migrația forțată pot crește vulnerabilitatea. În același timp, relațiile de sprijin, competențele socio-emoționale, educația de calitate, un loc de muncă decent, un mediu sigur și sentimentul de apartenență la comunitate au un rol protector.
Promovarea sănătății mintale și prevenirea problemelor
Promovarea și prevenirea urmăresc crearea condițiilor în care oamenii pot trăi, învăța, munci și îmbătrâni într-un mod care susține echilibrul psihic. Intervențiile pot fi universale, adresate întregii populații, sau orientate către grupuri și persoane cu vulnerabilități crescute.
Pentru că mulți dintre determinanții sănătății mintale se află în afara sistemului medical, acțiunea eficientă presupune colaborarea dintre sănătate, educație, protecție socială, ocuparea forței de muncă, justiție, autorități publice locale, comunități și societatea civilă:
– dezvoltarea competențelor emoționale și sociale și a rezilienței;
– prevenirea violenței, discriminării, hărțuirii și bullyingului;
– promovarea relațiilor familiale și comunitare de sprijin;
– reducerea consumului nociv de alcool și a consumului de alte substanțe;
– crearea unor medii școlare și profesionale sigure și incluzive;
– identificarea timpurie a dificultăților și facilitarea accesului la sprijin și servicii.
Copiii și adolescenții
Copilăria și adolescența sunt perioade esențiale pentru dezvoltarea emoțională și socială. Sprijinirea părinților și îngrijitorilor, prevenirea abuzului și bullyingului, dezvoltarea competențelor socio-emoționale și existența unor servicii accesibile pot avea efecte pe termen lung asupra sănătății, educației și integrării sociale. Școala poate fi un spațiu în care copiii și adolescenții învață să-și recunoască emoțiile, să gestioneze conflictele, să construiască relații sănătoase și să ceară ajutor.
Sănătatea mintală la locul de muncă
Un mediu profesional sigur, respectuos și echilibrat poate proteja sănătatea mintală. În schimb, stresul excesiv, discriminarea, hărțuirea, insecuritatea profesională și dezechilibrul dintre viața profesională și cea personală pot afecta bunăstarea psihică. Organizațiile pot contribui prin politici clare, instruirea managerilor, prevenirea hărțuirii și discriminării, identificarea timpurie a dificultăților și facilitarea accesului la sprijin.
Îngrijire și tratament pentru sănătate mintală
Eforturile naționale de consolidare a sănătății mintale trebuie să se concentreze nu doar pe promovarea bunăstării mintale pentru toți, ci și pe abordarea nevoilor persoanelor cu afecțiuni mintale. Cel mai bine se realizează acest lucru prin îngrijirea sănătății mintale în comunitate, care este mai accesibilă și mai acceptabilă decât îngrijirea instituțională, ajută la prevenirea încălcărilor drepturilor omului și oferă rezultate mai bune în materie de recuperare. O astfel de îngrijire ar trebui furnizată printr-o rețea coordonată de servicii care să cuprindă:
– servicii integrate de sănătate mintală în cadrul asistenței medicale generale, de obicei în spitalele generale și prin partajarea sarcinilor cu furnizori de servicii medicale nespecializate în asistența medicală primară;
– servicii comunitare dedicate sănătății mintale, cum ar fi centrele și echipele comunitare de sănătate mintală, reabilitare psihosocială, sprijin reciproc și asistență pentru locuințe;
– sprijin pentru sănătate mintală în unități non-sanitare, inclusiv servicii de protecție a copilului, programe de sănătate școlară și închisori.
Decalajul vast de îngrijire pentru afecțiunile comune de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea, înseamnă că țările trebuie să exploreze și abordări inovatoare pentru a extinde și diversifica îngrijirea. Acestea includ intervenții psihologice nespecializate și instrumente digitale de auto-ajutorare, care pot fi scalate eficient și la prețuri accesibile.
Răspunsul OMS
Toate statele membre ale OMS s-au angajat să respecte Planul de acțiune cuprinzător pentru sănătate mintală 2013-2030 , care își propune să
îmbunătățească sănătatea mintală prin patru strategii cheie axate pe leadership, îngrijire comunitară, promovare și prevenire, precum și date. Cea mai recentă analiză a OMS privind performanța țărilor în raport cu planul de acțiune, Atlasul sănătății mintale 2024 , a arătat că progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor convenite rămân insuficiente. Pentru a accelera acțiunile, Raportul OMS privind sănătatea mintală la nivel mondial: transformarea sănătății mintale pentru toți îndeamnă țările să se concentreze pe trei căi de transformare:
– aprofundarea valorii acordate sănătății mintale de către indivizi, comunități și guverne, susținută de o implicare și investiții semnificative în toate sectoarele;
– remodelarea mediilor – în case, școli, locuri de muncă și comunități – pentru a proteja mai bine sănătatea mintală și a preveni afecțiunile mintale; și
– consolidarea asistenței medicale mintale prin construirea de rețele comunitare de servicii și sprijin accesibile, la prețuri accesibile și de calitate, care să răspundă întregului spectru de nevoi.
OMS pune un accent puternic pe drepturile omului, pe împuternicirea oamenilor prin experiențe trăite și pe promovarea colaborării multisectoriale. OMS
continuă să lucreze la nivel național și internațional, inclusiv în contexte umanitare, pentru a oferi conducere strategică, dovezi, instrumente și sprijin tehnic pentru a ajuta guvernele și partenerii să impulsioneze o transformare colectivă către o sănătate mintală mai bună pentru toți.
Republica Moldova: date care necesită atenție
Potrivit Studiului național al prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile (STEPS, 2021), 18,3% dintre adulții cu vârsta de 18–69 de ani au
raportat simptome de depresie. Doar 1,7% dintre respondenți s-au adresat specialiștilor pentru asistență, iar dintre cei care au solicitat ajutor, 55% au primit tratamentul necesar.
În anul 2025, incidența afecțiunilor psihice și de comportament în Republica Moldova a constituit 204,4 cazuri la 100 mii populație, comparativ cu 232,8 cazuri la 100 mii în 2024. La copiii și adolescenții de 0–17 ani, în 2025 au fost înregistrate 252,5 cazuri la 100 mii, comparativ cu 241,5 cazuri la 100 mii în 2024.
În structura incidenței prin afecțiuni psihice la copii și adolescenți, ponderea cea mai mare revine tulburărilor de dezvoltare psihologică (44,9%), urmate de dizabilitatea intelectuală (26,9%) și de tulburările de comportament și emoționale cu debut în copilărie și adolescență (13,9%). Aceste date evidențiază necesitatea prevenirii, depistării timpurii, accesului la servicii și a colaborării dintre familie, educație, sănătate și comunitate.
Ce putem face?
– Să vorbim despre sănătatea mintală fără stigmatizare și etichetare.
– Să ascultăm cu respect persoanele care au trecut prin dificultăți de sănătate mintală și să le implicăm în deciziile care le privesc.
– Să încurajăm solicitarea timpurie a ajutorului și accesul la servicii adecvate.
– Să consolidăm serviciile comunitare, centrate pe persoană și bazate pe drepturi.
– Să promovăm medii familiale, școlare, profesionale și comunitare care protejează bunăstarea psihică.
– Să dezvoltăm parteneriate intersectoriale pentru prevenire, intervenție timpurie, recuperare și incluziune socială.
Mesaje-cheie ale campaniei 2026
– Experiența trăită este o formă de expertiză.
– A asculta este important; a implica oamenii în decizii produce schimbare reală.
– „Nimic despre noi fără noi” trebuie să devină o practică în dezvoltarea politicilor și serviciilor.
– Îngrijirea comunitară, centrată pe persoană și bazată pe drepturi susține demnitatea, autonomia și recuperarea.
– Sănătatea mintală este responsabilitatea întregii societăți, nu doar a sistemului de sănătate.
De la experiență la implicare. De la voce la acțiune. De la ascultare la schimbare reală.
WorldMentalHealthDay
Surse:
– Organizația Mondială a Sănătății. World Mental Health Day 2026 – “Lived experiences heard: real voices, real change”.
– Organizația Mondială a Sănătății. Mental Health Atlas 2024.
– Organizația Mondială a Sănătății. Comprehensive Mental Health Action Plan 2013–2030.
– Studiul național STEPS, Republica Moldova, 2021.
– Date statistice naționale privind afecțiunile psihice și de comportament, 2024–2025, conform materialului de bază.
Ex: Lilia Plămădeală
Agenția Națională pentru Sănătate Publică
Publicat: Secția Juridică, Resurse Umane și Administrație Publică
