Ziua Mondială a Auzului este marcată în fiecare an la 3 martie, în scopul creşterii gradului de conştientizare cu privire la importanţa auzului şi prevenirea diagnosticării târzii a deficienţelor de auz. Această dată a fost stabilită cu prilejul primei Conferinţe internaţionale privind prevenirea deprecierii auzului şi restabilirea acestuia, care a avut loc în 2007 la Beijing, în China. În fiecare an, Ziua Mondială a Auzului abordează o temă şi activităţi specifice, stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi partenerii săi.
Potrivit site-ului www.who.int, tema din acest an este – ”Auzi pentru viață” (engl. Hearing for life). Marcarea acestei zile are menirea de a sensibiliza şi conştientiza oamenii din lumea întreagă cu privire la problemele legate de îngrijirea urechii şi a auzului. Data de 3 martie – a treia zi din cea de-a treia lună a anului – a fost aleasă datorită formei numerelor 3.3, reprezentative pentru cele două urechi. Urechea, organul auzului, este unul dintre cele mai importante organe senzoriene, care recepţionează excitaţiile din mediul înconjurător. Auzul joacă rolul deosebit de important în procesul comunicării dintre oameni. În lipsa acestuia, nu ar exista nici vorbire, nici muzică, iar comunicarea ar fi mult mai săracă.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Auzului 2020, OMS evidențiază, că intervențiile în timp util și eficiente pot asigura, că persoanele cu pierderi de auz pot atinge potențialul maxim. Acesta va atrage atenția asupra opțiunilor disponibile în acest sens. Mesaje cheie pentru Ziua Mondială a Auzului 2020:
- La toate etapele vieții, comunicarea și sănătatea bună a auzului se conectează între ele, comunitățile noastre și lumea.
- Pentru cei care au pierderi de auz, intervențiile adecvate și în timp pot sprijini accesul la educație, angajare și comunicare.
- La nivel global, există o lipsă de acces la intervenții pentru a aborda pierderea auzului, cum ar fi aparate auditive.
- Intervenția timpurie ar trebui să fie disponibilă prin intermediul sistemelor de sănătate.
Fapte cheie
- Aproximativ 466 de milioane de persoane din întreaga lume au pierderi auditive invalidante, iar 34 de milioane dintre aceștia sunt copii.
- Se estimează, că până în anul 2050, peste 900 de milioane de persoane vor avea pierderi de auz invalidante.
- Pierderea auzului poate rezulta din cauze genetice, complicații la naștere, anumite boli infecțioase, infecții cronice ale urechii, utilizarea anumitor medicamente, expunerea la zgomot excesiv și îmbătrânirea.
- 60% din pierderea auzului din copilărie se datorează cauzelor prevenibile.
- 1,1 miliarde de tineri (cu vârste cuprinse între 12 și 35 de ani) riscă să piardă auzul din cauza expunerii la zgomot în mediul recreativ.
- Intervențiile pentru prevenirea, identificarea și abordarea pierderilor de auz sunt eficiente din punct de vedere al costurilor și pot aduce beneficii mari persoanelor.
- Persoanele cu pierderi auditive beneficiază de identificarea timpurie; utilizarea aparatelor auditive, a implanturilor cochleare și a altor dispozitive de asistare; subtitrare și limbajul semnelor; și alte forme de sprijin educațional și social.
În Republica Moldova conform datelor statistice incidenţa prin bolile urechii și apofizei mastoide a constituit în 2018 –56,0 cazuri la 10 mii locuitori, 2017 – 56,4 cazuri la 10 mii locuitori.
Pierderea auzului și surditatea
O persoană care nu este în stare să audă la fel de bine ca cineva cu auz normal – praguri de auz de 25 dB la ambele urechi – are pierderi de auz. Pierderea auzului poate fi ușoară, moderată, severă sau profundă. Poate afecta o ureche sau ambele urechi și duce la dificultăți în auzirea vorbirii conversaționale sau a sunetelor puternice.
“Auz dificil” se referă la persoanele cu pierderi de auz cuprinse între ușoare și severe. Persoanele care aud greu, de obicei, comunică prin limbă vorbită și pot beneficia de aparate auditive, implanturi cochleare și alte dispozitive de asistență. Persoanele cu pierderi auditive semnificative pot beneficia de implanturi cochleare.
Persoanele considerate la risc pentru dezvoltarea unor probleme cu auzul includ: persoanele care lucrează în medii zgomotoase sau care sunt expuse frecvent la zgomote de intensitate înaltă sau de durată prelungită, persoanele care iau un tratament care poate afecta auzul, persoanele peste 60 de ani.
Multe persoane care au auzul deja afectat nu sunt conștiente că au această problemă. Problemele auditive pot afecta viața socială, profesională, educația acestor persoane. Verificarea periodică a auzului garantează că problemele sunt identificate la timp și tratate până nu se acutizează.
Aproape jumătate din populația cu vârste cuprinse între 12 și 35 de ani – mai mult de un miliard de tineri din întreaga lume – este la risc de a dezvolta probleme auditive din cauza expunerii prelungite și excesive la sunete puternice, atrage atenția Organizația Mondială a Sănătății (OMS). La creșterea acestui risc contribuie în mare măsură volumul auto-setat al sunetelor în cazul dispozitivelor portabile – telefoane mobile, playere audio, căști etc.
Cauzele pierderii auzului și ale surdității pot fi congenitale sau dobândite.
Cauze congenitale
Cauzele congenitale pot duce la prezența sau dobândirea pierderii auzului la scurt timp după naștere. Pierderea auzului poate fi cauzată de factori genetici ereditari și non-ereditari sau de anumite complicații în timpul sarcinii și nașterii, inclusiv:
- rubeola maternă, sifilisul sau alte infecții în timpul sarcinii;
- greutate mică la naștere;
- asfixie la naștere (lipsa oxigenului în momentul nașterii);
- utilizarea necorespunzătoare a anumitor medicamente în timpul sarcinii;
- icter sever în perioada neonatală, care poate deteriora nervul auditiv la un nou-născut.
Cauze dobândite
Cauzele dobândite pot duce la pierderea auzului la orice vârstă, cum ar fi:
- boli infecțioase, inclusiv meningită, rujeolă și oreion;
- infecții cronice ale urechii;
- colectarea lichidului în ureche (otită medie);
- utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi cele utilizate în tratamentul infecțiilor neonatale, malarie, tuberculoză rezistentă la medicamente și cancere;
- traumă la nivelul capului sau urechii;
- zgomot excesiv, inclusiv zgomot profesional, precum cel din mașini și explozii;
- expunerea recreativă la sunete puternice, cum ar fi cea de la dispozitive audio personale la volume mari și perioade îndelungate de timp și prezență regulată la concerte, cluburi de noapte, baruri și evenimente sportive;
- îmbătrânirea, în special datorită degenerării celulelor senzoriale;
- ceară sau corpuri străine care blochează canalul urechii;
- la copii, otita medie cronică este o cauză frecventă a pierderii auzului.
OMS estimează că pierderea auzului neadresat reprezintă un cost global anual de 750 miliarde USD. Aceasta include costurile din sectorul sănătății (exclusiv costul aparatelor auditive), costurile de asistență educațională, pierderea productivității și costurile societății.
În țările în curs de dezvoltare, copiii cu pierderi de auz și surditate primesc rareori școlarizare. Adulții cu pierderi de auz au, de asemenea, o rată a șomajului mult mai mare. Printre cei care sunt angajați, un procent mai mare de persoane cu pierderi de auz se află în gradele inferioare de ocupare a forței de muncă în comparație cu forța de muncă generală.
Îmbunătățirea accesului la servicii de educație și reabilitare profesională și creșterea gradului de conștientizare în special a angajatorilor cu privire la nevoile persoanelor cu pierderi de auz, vor scădea ratele de șomaj pentru persoanele cu pierderi de auz.
Măsurile de profilaxie
Jumătate din toate cazurile de pierdere a auzului pot fi prevenite. La copiii cu vârsta sub 15 ani, 60% din pierderea auzului este atribuită unor cauze prevenibile, inclusiv:
- Infecții precum oreion, rujeolă, rubeolă, meningită, infecții cu citomegalovirus și otită medie cronică (31%).
- Complicații în momentul nașterii, cum ar fi asfixia la naștere, greutatea scăzută la naștere, prematuritatea și icterul (17%).
- Utilizarea medicamentelor ototoxice la mame și bebeluși (4%).
Câteva strategii simple de prevenire a pierderii auzului includ:
- Imunizarea copiilor împotriva bolilor copilăriei, inclusiv rujeolă, meningită, rubeolă și oreion;
- Imunizarea fetelor adolescente și a femeilor în vârstă de reproducere împotriva rubeolei înainte de sarcină;
- prevenirea infecțiilor cu citomegalovirus la mamele în așteptare printr-o igienă bună; screening pentru tratamentul sifilisului și a altor infecții la gravide;
- consolidarea programelor de sănătate maternă și copilului, inclusiv promovarea nașterii în siguranță;
Practicile sănătoase de îngrijire a urechilor sunt următoarele:
- reducerea expunerii (atât profesională, cât și recreativă) la sunete puternice prin conștientizarea riscurilor;
- dezvoltarea și aplicarea legislației relevante;
- încurajarea persoanelor fizice să utilizeze dispozitive personale de protecție, cum ar fi dopuri de urechi și căști care anulează zgomotul.
- screening la copii pentru otită medie, urmată de intervenții medicale sau chirurgicale adecvate;
- evitarea utilizării anumitor medicamente care pot fi dăunătoare auzului, cu excepția cazului în care este prescris și monitorizat de un medic calificat;
- implementarea standardului global al OMS pentru sisteme și dispozitive audio personale. Acest lucru poate fi făcut de către guverne și producătorii de smartphone-uri și playere MP3. Dacă se respectă, standardul ar putea ajuta la prevenirea pierderii auzului din cauza practicilor de ascultare care sunt dăunătoare auzului;
- educarea tinerilor și a populației în general cu privire la pierderea auzului, cauzele acesteia, prevenirea și identificarea.
Identificare și management
Detectarea precoce și intervenția sunt cruciale pentru a minimiza impactul pierderii de auz. La sugari și copii mici cu pierderi de auz, diagnosticul și intervențiile la timp pot îmbunătăți rezultatele lingvistice și educaționale.
Screeningul preșcolar, școlar și profesional pentru bolile urechii și pierderea auzului este un instrument eficient pentru identificarea timpurie și gestionarea pierderii auzului. Screening-ul se poate face folosind aplicația mobilă pentru depistarea problemelor auditive (hearWHO app) – se adresează în primul rând persoanelor care sunt la risc de a dezvolta probleme cu auzul sau care manifestă deja simptome ce sugerează existența unor probleme auditive în fază incipientă. Această aplicație poate fi descărcată și utilizată de către adulți pentru a verifica și urmări auzul lor în mod regulat. Poate fi folosit și de către angajații din domeniul sănătății pentru screening-ul oamenilor din comunitate la testarea auzului, atunci când este indicat.
Persoanele cu pierderi de auz pot beneficia de utilizarea dispozitivelor auditive, cum ar fi aparate auditive, implanturi cochleare și alte dispozitive de asistare. De asemenea, pot beneficia de terapie logopedică, reabilitare fonică și alte servicii conexe. Cu toate acestea, producția globală de aparate auditive satisface mai puțin de 10% din nevoile globale și mai puțin de 3% din nevoile țărilor în curs de dezvoltare. Lipsa disponibilității serviciilor pentru montarea și întreținerea acestor dispozitive și lipsa bateriilor sunt, de asemenea, bariere în multe țări cu venituri mici.
Răspunsul OMS
OMS ajută statele membre să dezvolte programe de îngrijire a urechii și auzului, care include:
- oferirea de sprijin tehnic statelor membre în elaborarea și punerea în aplicare a planurilor naționale pentru îngrijirea auzului;
- furnizarea de resurse tehnice și ghiduri pentru instruirea lucrătorilor din domeniul asistenței medicale în îngrijirea auzului;
- dezvoltarea și diseminarea de recomandări pentru soluționarea cauzelor majore de prevenire a pierderii auzului;
- advocacy pentru sensibilizarea cu privire la prevalența, cauzele și impactul pierderii auzului, precum și oportunități de prevenire, identificare și gestionare;
- dezvoltarea și diseminarea instrumentelor bazate pe dovezi pentru advocacy eficientă;
- respectarea și promovarea Zilei Mondiale a auzului ca eveniment anual de advocacy;
- construirea de parteneriate pentru dezvoltarea programelor de îngrijire a auzului, inclusiv inițiative pentru proteze auditive la prețuri accesibile, implanturi cochleare și servicii;
- colectarea datelor despre surditate și pierderea auzului pentru a demonstra amploarea și impactul problemei;
- lansarea și promovarea standardului global OMS- Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) pentru sisteme și dispozitive audio personale;
- promovarea auzului sigur pentru a reduce riscul de pierdere a auzului indusă de zgomot recreativ prin inițiativa OMS „Auz sigur”;
- creșterea gradului de conștientizare cu privire la auz în condiții de siguranță pentru a reduce riscul de pierdere a auzului indusă de zgomot recreativ prin inițiativa OMS „Auz sigur”;
- promovarea incluziunii sociale a persoanelor cu dezabilități, inclusiv a persoanelor cu pierderi de auz și surditate, de exemplu, prin intermediul rețelelor și programelor de reabilitare în comunitate.
Ex: Viorica Prisacari, Tel 022 574 683
