În perioada 25-30 noiembrie, în Republica Moldova se va desfășura în premieră Săptămâna Națională de promovare a sănătății la locul de muncă cu genericul ,,Sănătatea lucrătorilor-economie eficientă a statului”.
Scopul organizării săptămânii de promovare a sănătății la locul de muncă, constă în o mai bună cunoaștere a expunerii la factorii de risc profesional pentru fiecare angajator și angajat din fiecare ramură, loc de muncă și promovarea măsurilor-cheie de prevenire și îmbunătățire a condițiilor de muncă ale lucrătorilor.
Promovarea sănătății la locul de muncă (PSLM) promovarea sănătății este un proces de extindere a oportunităților oamenilor, în mod individual și colectiv, pentru sporirea controlului acestora asupra factorilor determinanți ai sănătății și, astfel, pentru îmbunătățirea stării lor de sănătate.
Promovarea sănătății la locul de muncă vizează:
- reducerea absenteismului;
- stimularea motivației și creșterea productivității;
- facilitarea procedurii de recrutare;
- reducerea fluctuației lucrătorilor;
- promovarea unei imagini pozitive a întreprinderii etc.
Conform celor mai recente studii ale Agenției Europene pentru Sănătatea și Securitatea în Muncă este demonstrat faptul, că fiecare euro investit în Promovarea Sănătății la Locul de Muncă aduce un beneficiu de 2,5-4,8 euro în ceea ce privește reducerea costurilor asociate absenteismului.
Totodată se constată că la nivel european, în sectorul construcțiilor se înregistrează anual peste 1.300 de decese, peste 800.000 de accidente în muncă. Deasemenea peste 600.000 de muncitori sunt expuși la fibre de azbest, iar peste 50% din angajați suferă de diferite afecțiuni musculoscheletale, auditive.
De menționat, că circa 30 milioane de zile de lucru se pierd din cauza accidentelor de muncă şi respectiv 26 milioane de zile – din cauza bolilor profesionale.
Pe lângă faptul, că provoacă suferințe umane incalculabile, accidentele și bolile profesionale constituie un cost economic semnificativ, care reprezintă o pierdere anuală estimată de 3,94% din PIB-ul global.
Cadrul normativ în domeniu
Strategii
1.Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” aprobată prin Legea nr. 315 din 17/2022 – stabilește prioritățile naționale, structura și elementele ce stau la baza dezvoltării cadrului național de planificare strategică, prioritățile, obiectivele și direcțiile de intervenție relevante.
2.Strategia Națională de Sănătate „Sănătatea 2030”- aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 387 din 14/2023 – strategia are ca scop atingerea țintelor stabilite prin Obiectivele de Dezvoltare Durabilă din Agenda 2030 care contribuie la realizarea angajamentelor asumate în Programul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova.
3.HOTĂRÂRE de GUVERN Nr. 129 din 15/2023 cu privire la aprobarea Programului național de prevenire și control al bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2023-2027.
Convenții
1.Convenția OIM nr. 184 (2001) privind securitatea și sănătatea în agricultură – prevede respectarea cerințelor de securitate și sănătate în muncă a lucrătorilor din domeniul agriculturii.
2.Convenția nr.187 privind cadrul de promovare a sănătății și securității în muncă, 15 iulie 2006.
Drept scop principal îl are protecția muncitorilor de boli generale, boli profesionale și accidente ce intervin în cadrul raporturilor de muncă, recunoscând că acestea au un impact negativ asupra productivității muncii și dezvoltării economice și sociale.
3.Convenția nr.161 privind serviciile de sănătate a muncii (1985).
Aceasta are drept scop îmbunătățirea continuă a securității și sănătății în muncă pentru a preveni accidentele și vătămările profesionale, decesele în domeniul industriei prin consultare cu reprezentanții angajatorilor și angajaților, politica națională, sistemul național și programele naționale.
4. Convenția OIM nr. 155 (1981) privind securitatea și sănătatea în muncă.
Are drept scop prevenirea accidentelor și vătămărilor care pot surveni în timpul sau în urma activității, a cauzelor, pericolelor inerente mediului de muncă.
Directive europene
1.DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (89/391/CEE).
Potrivit art.1 al prezentei directive obiectivul este adoptarea de măsuri privind promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă. Directiva conține principii generale ce țin de prevenirea riscurilor profesionale, protecția sănătății și securității, eliminarea factorilor de risc și de accident, informarea, consultarea, participarea echilibrată în conformitate cu legislațiile și practicile interne și informarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora.
2.Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027.
Acesta definește prioritățile și acțiunile cheie pentru îmbunătățirea sănătății și securității lucrătorilor, abordând schimbările rapide din economie, demografie și modele de muncă.
Legislația națională
1. Legea nr.10 din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice cu modificările ulterioare
Articolul 5. Domeniile în supravegherea de stat a sănătăţii publice
(1) Supravegherea de stat a sănătăţii publice cuprinde toate domeniile de viaţă şi activitate a populaţiei care pot influenţa negativ sănătatea omului.
(2) Domeniile prioritare în supravegherea de stat a sănătăţii publice sînt următoarele:
3) promovarea sănătăţii, informarea şi educaţia pentru sănătate;
4) cercetări ştiinţifice şi de inovare în domeniul sănătăţii publice;
10) sănătatea ocupaţională;
15) siguranţa şi securitatea în cadrul activităţilor legate de agenţi biologici, substanţe chimice, factori fizici şi radiologici periculoşi sau potenţial periculoşi;
Articolul 10. Competenţa Ministerului Sănătăţii
5) promovează principiul „Sănătatea în toate politicile” şi coordonează activităţile de sănătate publică în sectorul respectiv şi în afara lui;
Articolul 30. Obligaţiile persoanelor juridice
Persoanele juridice sînt obligate:
1) să elaboreze şi să implementeze măsuri de sănătate publică, orientate spre prevenirea şi lichidarea poluării mediului înconjurător, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, de trai şi de odihnă a populaţiei, prevenirea apariţiei şi răspîndirii bolilor;
6) să organizeze examenul medical al angajaţilor în cazurile prevăzute de legislaţie;
7) să asigure evaluarea riscurilor la locul de muncă şi să implementeze măsuri de protecţie a sănătăţii angajaţilor;
Articolul 46. Organizarea promovării sănătăţii
(1) Promovarea sănătăţii este o parte componentă obligatorie a legislaţiei, politicilor şi programelor de dezvoltare implementate la nivel central şi local.
(2) Prioritățile în promovarea sănătății sunt stabilite și coordonate de către autoritatea competentă pentru supravegherea de stat a sănătății publice și includ, fără a se limita la acestea:
a) promovarea alimentației sănătoase și a activității fizice;
b) prevenirea consumului de tutun;
c) reducerea consumului de alcool;
d) promovarea igienei personale și a celei comunitare;
e) asigurarea sănătății publice în raport cu mediul înconjurător și adaptarea la schimbările climatice;
f) promovarea sănătății la locul de muncă;
g) promovarea sănătății în rândul copiilor și tinerilor;
h) ameliorarea sănătății persoanelor vârstnice;
i) promovarea sănătății mintale;
j) promovarea sănătății reproductive;
k) reducerea riscurilor de răspândire a bolilor transmisibile;
l) promovarea imunizărilor;
m) prevenirea traumatismelor și accidentelor.
2. Legea nr.186/2008 securității și sănătății în muncă cu modificările ulterioare
Articolul 10. obligații generale
3) Angajatorul este obligat să aplice măsurile prevăzute la alin.(1) şi (2) în baza următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor profesionale;
b) evaluarea riscurilor profesionale ce nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor profesionale la sursă;
d) adaptarea locului de muncă în funcţie de necesităţile persoanei, inclusiv ale persoanelor cu dizabilităţi, în special în ceea ce priveşte adaptarea rezonabilă a locului de muncă, alegerea echipamentelor de lucru, a metodelor de producţie şi de lucru, în vederea atenuării muncii monotone şi a muncii normate şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai puţin periculoase;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire ample şi coerente, care să includă tehnologia, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor legaţi de mediul de lucru;
h) acordarea priorităţii măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie individuală, cu excepţia cazurilor cînd acestea se referă la persoanele cu dizabilităţi;
i) asigurarea lucrătorilor cu instrucţiunile corespunzătoare privind securitatea şi sănătatea în muncă.
j) furnizarea de noi tehnologii şi dispozitive de asistenţă, de instrumente şi echipamente care să permită persoanelor cu dizabilităţi menţinerea locului de muncă;
k) crearea şi menţinerea unor condiţii igienice pentru viaţă şi muncă;
l) propagarea odihnei active în rîndul salariaţilor.
3. Hotărîrea Guvernului nr. 603 din 11.08.2011 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă- prevede Cerinţele minime generale de securitate şi sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă.
Secţiunea 1
Obligaţii generale ale angajatorilor
1. Angajatorii trebuie să ia măsurile necesare pentru ca echipamentul de muncă pus la dispoziţia lucrătorilor din unitate să corespundă muncii prestate ori să fie adaptat acestui scop şi să poată fi folosit de către lucrători, fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea lor.
2. La alegerea echipamentului de muncă pe care intenţionează să îl folosească, angajatorii trebuie să ţină seama de condiţiile de lucru şi de caracteristicile specifice acestuia, precum şi de pericolele care există în unitatea respectivă, în special la locul de muncă, pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, sau de orice alte pericole care s-ar putea adăuga ca urmare a folosirii echipamentului de muncă respectiv.
3. În cazul în care nu este pe deplin posibil să se asigure folosirea echipamentului de muncă fără nici un risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, angajatorii trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru diminuarea riscurilor profesionale.
Secţiunea a 5-a
Ergonomia şi sănătatea la locul de muncă
10. La aplicarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate, angajatorii trebuie să ia în mod deosebit în considerare postul de lucru şi poziţia lucrătorilor în utilizarea echipamentului de muncă, precum şi principiile ergonomice.
4. Hotărîrea Guvernului nr. 95 din 05.02.2009 pentru aprobarea unor acte normative privind implementarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008 muncă-care prevede Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale prin care sunt stabilite cerinţele minime pentru activităţile de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale.
Capitolul VIII
Evaluarea riscurilor profesionale
41. Evaluarea riscurilor profesionale se efectuează prin orice metodă însuşită de evaluatori şi se finalizează cu propunerea măsurilor de prevenire a riscurilor profesionale.
42. Rezultatele evaluării riscurilor profesionale vor fi consemnate într-o fişă de evaluare a riscurilor profesionale, care va cuprinde informaţiile specificate în metoda de evaluare aplicată.â
Capitolul IX
Elaborarea planului de protecţie şi prevenire
44. În urma evaluării riscurilor profesionale pentru fiecare loc de muncă/post de lucru se stabilesc măsuri de protecţie şi prevenire (de natură tehnică, igienico-sanitară, organizatorică şi de altă natură), necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, precum şi resursele umane şi materiale necesare realizării lor, care vor fi incluse în planul anual de protecţie şi prevenire, conform anexei nr.4 la prezentul Regulament.
45. Măsurile de protecţie şi prevenire vor fi formulate astfel încît să se asigure egalitatea între femei şi bărbaţi, în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor la locul de muncă.
În domeniul Promovării sănătății la locul de muncă sunt cunoscute mai multe abordări care pot influența sănătatea și pot duce la prevenirea unor boli.
Unul dintre modele este modelul Complex, care are trei componente:
1.mediul fizic de lucru: proprietățile fizice și chimice ale aerului, zgomotul și condițiile de iluminare, calitatea spațiului de lucru, a echipamentului sau a inventarului etc.;
2.mediul psihosocial se corelează cu regimul de muncă, care include programul de lucru, responsabilitatea, relațiile cu conducerea și angajații, controlul angajaților asupra sănătății;
3.stilul de viață este acel aspect ale vieții de zi cu zi a unei persoane care îi afectează sănătatea, de exemplu, fumatul, consumul de alcool, obiceiurile alimentare etc.
Modelul complex (integrat)
Sursa: .https://www.who.int/occupational_health/WHO_health_assembly_ru_web.pdf
Locurilor de muncă sănătoase sund destinate îmbunătățirii sănătății lucrătorilor exact acolo unde își petrec cea mai mare parte a zilei – în întreprinderi și instituții.
Acțiunile pentru implementarea promovării sănătății la locul de muncă constau în:
- oferirea unui program și a unor locuri de muncă sănătoase;
- facilitarea participării angajaţilor la îmbunătăţirea organizării activităţii și mediului lor de muncă;
- asigurarea unor oportunităţi de instruire profesională continuă pentru angajaţi.
- oferirea suportului pentru programe de renunţare la fumat;
- interzicerea consumului de tutun și alcool la locul de muncă;
- încurajarea și promovarea activității fizice prin: stabilirea pauselor active, organizarea evenimentelor sportive, etc.;
- asigurarea și promovarea alimentaţiei sănătoase la locul de muncă;
- susţinerea bunăstării psihice prin oferirea, spre exemplu, de asistenţă psihosocială externă confidenţială, consiliere și formări antistres.
Dreptul la un mediu de muncă sigur și sănătos – este un drept fundamental al omului! Specialiștii SS
