Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului, pentru prima dată a fost instituită în anul 2003 de către Asociația Internațională pentru Prevenirea Suicidului în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Asociația Internațională pentru Prevenirea Suicidului (AIPS), este dedicată prevenirii sinuciderii și comportamentului suicidar și atenuării consecințelor acestora. Evenimentul dat reprezintă un angajament global de a concentra atenția și o oportunitate de a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța prevenirii suicidului, bolilor mintale asociate, prevenirea comportamentului suicidar și promovarea unui comportament sănătos.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 700.000 de oameni mor prin suicid în fiecare an și aproximativ 77% din toate sinuciderile din întreaga lume au loc în țările cu venituri mici și medii. Rata globală de suicid este de peste două ori mai mare în rândul bărbaților decât al femeilor, iar peste jumătate (58%) din toate decesele prin suicid apar înainte de vârsta de 50 de ani. Aproximativ 20% dintre copiii și adolescenții din lume au o afecțiune mintală, suicidul fiind a doua cauză de deces în rândul tinerilor de 15-29 de ani. Aproximativ una din cinci persoane aflate în situații post-conflict au o stare de sănătate mintală precară. Comportamentul suicidar afectează profund familiile și comunitățile, iar reducerea deceselor prin sinucidere este de importanță globală fiind o problemă vitală de sănătate publică.
Tema identificată pentru anii 2024-2026 este „Schimbă-ți povestea vieții! Hai să pornim dialogul”. Schimbarea narațiunii despre sinucidere înseamnă a transforma modul în care percepem această problemă complexă. Este vorba despre trecerea de la o cultură a tăcerii și a lipsei de înțelegere la una a deschiderii, empatiei și sprijinului. Schimbarea narațiunii despre sinucidere urmărește să inspire indivizi, comunități, organizații și guverne să se angajeze în discuții deschise și sincere despre sinucidere și comportamentul suicidar. Prin inițierea acestor conversații vitale, putem distruge barierele, crește gradul de conștientizare și putem crea culturi mai bune de înțelegere și sprijin.
Schimbarea narațiunii necesită o schimbare sistemică, înseamnă susținerea unor politici multisectoriale care acordă prioritate sănătății mintale, sporesc accesul la îngrijire și oferă sprijin celor care au nevoie, înseamnă să investești în cercetare pentru a înțelege mai bine complexitățile sinuciderii și pentru a dezvolta intervenții bazate pe dovezi.
Schimbarea narațiunii înseamnă încurajarea empatiei și a compasiunii pentru cei care se luptă, înseamnă să înțelegeți că gândurile și sentimentele suicidare sunt un semn de durere și suferință imensă și dacă vorbiți cu persoana în cauză despre gânduri sinucigașe nu creșteți prezența sau apariția acestora, dar ascultați fără judecată și oferiți sprijin și îndrumare către ajutor.
Fiecare națiune, comunitate și individ se află într-o etapă diferită în înțelegerea și conștientizarea prevenirii sinuciderii. Indiferent de locul în care vă aflați, există multe modalități de a fi implicat în Ziua Mondială de Prevenire a Sinuciderii. Indiferent dacă abia începeți să învățați despre prevenirea sinuciderii sau sunteți profund implicat în advocacy, aveți oportunități de a contribui și de a sprijini această cauză vitală. În plus, rata mortalității prin sinucidere este un indicator al țintei 3.4 a Obiectivelor de dezvoltare durabilă: până în 2030, e preconizată reducerea cu o treime a mortalității premature din cauza bolilor netransmisibile prin prevenire și tratament și promovarea sănătății mintale și bunăstării.
Actul suicidar este influențat de interacțiunea mai multor factori de risc. Mai exact, el rezultă dintr-o combinație a factorilor socio-culturali cu cei individuali. Primii cuprind aspectele care acționează într-o anumită societate la nivel macro: schimbări sociale bruște, presiuni sociale, perioade de criză, condiții economice și sociale dificile, legislație defectuoasă, lipsa programelor preventive naționale și a sistemelor de protecție socială, dezastre naturale etc. Cei din urmă includ factori demografici (ex. gen, vârstă), factori psihosociali (ex. atitudinea față de suicid, credințe personale, valori religioase), trăsături de personalitate (ex. impulsivitate), sau factori care țin de oportunitatea de moment (ex. accesul la mijloace letale). Acești factori de risc nu conduc la sinucidere prin ei înșiși, ci influențează doar propensiunea spre suicid, deci relația dintre ratele înalte de sinucidere și prezența acestor condiții nu este neapărat cauzală.
Din perspectiva individului, variabilele predispozante pot fi mai bine înțelese prin divizarea lor în trei categorii: factori primari, secundari și terțiari.
1.Factorii primari se referă la condiții psihologice particulare și la perturbarea sănătății mentale sau fizice: probleme psihiatrice, tulburări emoționale, dependențe, impulsivitate, antecedentele din familie, sau comunicarea prealabilă a ideilor suicidare. Dintre afecțiunile psihice, depresia (în special cea severă) este un predictor-cheie pentru sinucidere. Rapoartele europene și cele ale OMS arată că o proporție covârșitoare din cazurile de sinucidere (de regulă peste 90%) sunt asociate cu tulburări psiho-medicale precum depresia, schizofrenia, alcoolismul sau alte dependențe
2.Factorii secundari includ probleme în relațiile și aspectele sociale (cercul social restrâns al individului, comunitate, societate): izolare socială, evenimente negative în viața personală, evenimente sau serii de evenimente tragice (ex. pierderi majore) ori traumatice (ex. violență, abuz), dificultăți financiare și profesionale, şomaj, datorii, riscul de a pierde locul de muncă etc..
3.Factorii terțiari includ o parte din variabilele demogafice: genul biologic (masculin) și vârsta (adolescenți; tineri; adulți; vârstnici). Indiferent de vârstă, rata mortalității prin suicid este mai ridicată în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor. În cazul tentativelor de sinucidere diferenţele între cele două sexe sunt mai mici datorită faptului că femeile tind să folosească metode mai puţin letale decât cele utilizate de bărbaţi.
Condițiile de sănătate mintală pot avea un efect substanțial asupra tuturor domeniilor vieții, cum ar fi performanța la școală sau la locul de muncă, relațiile cu familia și prietenii și capacitatea de a participa în comunitate. Două dintre cele mai comune afecțiuni de sănătate mintală, depresia și anxietatea, costă economia globală 1 trilion de dolari în fiecare an. În ciuda acestor cifre, mediana globală a cheltuielilor guvernamentale cu sănătatea destinată sănătății mintale este mai mică de 2%.
În Republica Moldova în anul 2023 sau înregistrat 281 cazuri de suicid la maturi, în descreștere față de anul 2022, când au fost înregistrate 366 cazuri de suicid. Printre copiii cu vârsta de până la 0-17 ani 11 luni 29 zile, 7 cazuri au fost înregistrate în anul 2023, în creștere comparativ cu 6 cazuri în anul 2022.
Prevenirea suicidului
Suicidul poate fi prevenit cu intervenții la timp, bazate pe dovezi și adesea cu costuri reduse. În iunie 2021, OMS a lansat LIVE LIFE, un ghid de implementare format din patru intervenții cheie, pentru a preveni sinuciderea pe tot globul.
Abordarea LIVE LIFE al OMS recomandă:
• restricționarea accesul la mijloacele de suicid (arme de foc, pesticide, droguri, etc.);
• interacțiunea cu mass-media pentru raportarea responsabilă a suicidelor;
• promovarea abilităților socio-emoționale de viață la adolescenți;
• identificarea, evaluarea, gestionarea și monitorizarea din timp a persoanelor care sunt afectate de comportamente suicidale.
Iată câteva exemple, despre cum puteți schimba narațiunea despre sinucidere în contextul ZM de Prvenire a Suicidului:
Pentru indivizi:
• revedeți-vă cu cei dragi: găsiți timp pentru a ajunge la cineva din comunitatea dvs, un membru al familiei, un prieten, un coleg sau chiar un străin. Vizita dvs ar putea schimba cursul vieții altuia. Fiți atent la cei despre care crezi că s-ar putea lupta cu gândurile suicidare și nu vă fie teamă să întrebați pe cineva despre asta; oferta de sprijin, demonstrarea empatiei și validarea sentimentelor este mai probabil să reducă suferința decât să o exacerbeze. Încurajați-i să ceară ajutor.
• fiți informat: luați în considerare accesul la oportunități de formare în prevenirea și conștientizarea sinuciderii pentru a identifica și sprijini pe cei cu gânduri și comportamente suicidare, oportunitățile pot fi disponibile la nivel local prin ateliere, online sau la locul de muncă.
• împărtășiți povestea: persoanele care au supraviețuit unei tentative de sinucidere sau au experimentat pierderea unei persoane dragi din cauza sinuciderii au adesea informații valoroase și ne pot ajuta să înțelegem modul în care cuvintele și acțiunile altora pot fi importante. Povestea ta îi poate inspira pe alții să caute ajutor și să știe că nu sunt singuri.
• asvocacy pentru conștientizarea sănătății mintale: promovați conștientizarea sănătății mintale în comunitatea dvs, folosiți rețelele sociale, evenimentele locale sau chiar conversațiile ocazionale pentru a ajuta la răspândirea mesajului.
Pentru Comunități:
• Organizați evenimente de sensibilizare, cum ar fi seminare, ateliere de lucru, seminare web sau o plimbare comună pentru a educa oamenii despre sănătatea mintală și sprijinirea celor care au nevoie.
• Oferiți resurse: distribuiți pliante și conținut online care să ofere informații despre serviciile locale accesibile de sănătate mintală, liniile de asistență telefonică și centrele de criză. Site-urile web existente și aplicațiile care oferă resurse și sprijin pentru sănătate mintală pot fi, de asemenea, promovate în timpul evenimentelor.
• Creați spații sigure: organizați forumuri (atât online, cât și în persoană) și dezvoltați programe pentru tineri, astfel încât persoanele aflate în dificultate să poată discuta deschis problemele de sănătate mintală într-un mediu fără judecăți și să aibă acces la sprijinul de care au nevoie.
Pentru Organizații • • instruire și educație: facilitați accesul la ateliere sau sesiuni de formare pentru angajați pentru a recunoaște semnele gândurilor suicidare și a problemelor de sănătate mintală și pentru a cere/oferi ajutor.
• promovarea locurilor de muncă susținătoare: implementați și promovați politici care susțin sănătatea mintală, cum ar fi programul de lucru flexibil, zilele de sănătate mintală și programele de asistență pentru angajați, încurajați o cultură organizațională în care angajații se simt în siguranță să discute despre sănătatea lor mintală fără teama de stigmatizare și oferiți-le sprijin suplimentar dacă este necesar.
Pentru guverne:
• dezvoltarea, implementarea sau consolidarea politicilor care abordează sinuciderea;
• prevenirea strategică cu accent pe intervențiile bazate pe dovezi, care sunt implementate și evaluate în mod eficient și că aceste politici sunt incluzive și accesibile tuturor;
• alocarea de fonduri pentru servicii de sănătate mintală, cercetare și programe de prevenire, asigurarea că prevenirea sinuciderii și îngrijirea sănătății mintale sunt integrate în sistemele de asistență medicală primară;
• lansarea campaniilor naționale și locale pentru educarea publicului despre prevenirea sinuciderii și probleme mai ample de sănătate mintală, reducerea stigmatizării și încurajarea comportamentului de a cere ajutor, precum și indicarea unde poate fi găsit.
Abordând aceste domenii și lucrând în colaborare intersectorială, putem crea o societate plină de compasiune, în care sinuciderea poate fi prevenită și toată lumea se simte apreciată și înțeleasă. Începeți dialogul astăzi. Fiecare conversație, oricât de mică, contribuie la o societate mai susținătoare și mai înțelegătoare. Împreună, putem face o schimbare, ce lucrează pentru un viitor în care prevenirea sinuciderii este prioritară și toată lumea se simte sprijinită.
Sursa: Centrul de Sănătate Publică Soroca (Florești)
