Săptămână Globală a siguranței rutiere a ONU, care va avea loc între 8-12 mai 2026, este o campanie bienală condusă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și parteneri pentru a crește gradul de conștientizare și a promova acțiuni în domeniul siguranței rutiere. Campania din 2026 se concentrează pe siguranța mersului pe jos și a mersului cu bicicleta pentru a reduce decesele și a îmbunătăți sănătatea, sustenabilitatea și echitatea.
Mersul pe jos și mersul cu bicicleta sunt moduri fundamentale de transport și activitate fizică, cu puterea de a transforma sănătatea, mobilitatea și calitatea vieții în comunități.
În pofida valorii lor, mersul pe jos și mersul cu bicicleta rămân subestimate în politici și planificare. La nivel global, infrastructura este inadecvată – doar 0,2% din lungimea drumurilor raportate include piste pentru biciclete, iar majoritatea drumurilor sunt nesigure pentru pietoni. Grupurile vulnerabile, inclusiv femeile, copiii, adulții în vârstă și persoanele cu dizabilități, sunt afectate în mod disproporționat de infrastructura precară și străzile nesigure.
Mersul pe jos este cea mai comună formă de activitate fizică la toate vârstele și oferă multe dintre beneficiile pentru sănătatea fizică, socială și mintală asociate cu activitatea fizică în general, chiar și într-un ritm moderat. Se remarcă prin accesibilitatea sa – este gratuit, nu necesită abilități sau echipamente speciale pentru majoritatea oamenilor și este sigur din punct de vedere medical pentru aproape toată lumea. Mersul pe jos este apreciat în special de adulții în vârstă ca formă preferată de exercițiu.
Ciclismul este o formă excelentă de activitate fizică și transport care poate fi adaptată la diferite niveluri de fitness și vârste. La fel ca mersul pe jos, ciclismul este accesibil și poate fi încorporat în rutinele zilnice, cum ar fi naveta sau călătoriile scurte sau pentru recreere și exerciții fizice. Necesită echipament minim – o bicicletă și o cască și oferă flexibilitatea de a fi efectuat la diferite intensități. Ciclismul este, de asemenea, benefic pentru persoanele cu probleme articulare, deoarece pune mai puțin stres asupra articulațiilor în comparație cu alte activități fizice și sporturi.
În plus, ciclismul poate fi adaptat pentru persoanele cu dizabilități, prin opțiuni precum handbike-urile și tricicletele. Acesta promovează independența (în special pentru copii și adolescenți) și mobilitatea, oferind în același timp o modalitate plăcută de a explora natura sau de a te relaxa după muncă sau școală.
Mersul pe jos și mersul cu bicicleta sunt parte integrantă a vieții de zi cu zi a majorității oamenilor. Aproape fiecare călătorie începe și se termină cu mersul pe jos, iar mersul cu bicicleta se numără printre cele mai eficiente și sustenabile forme de transport.
Dincolo de rolul lor în mobilitate, mersul pe jos și mersul cu bicicleta sunt, de asemenea, forme importante și plăcute de recreere și exerciții fizice active și modalități populare prin care oamenii se mențin în formă și sănătoși.
Ambele activități sunt modalități simple și rentabile de a atinge nivelurile recomandate de activitate fizică, de a reduce riscurile de boli netransmisibile (BNT) și de a îmbunătăți sănătatea mintală.
Crearea unei infrastructuri sigure și a unor politici și programe de sprijin poate duce la străzi mai sigure pentru toți și poate promova mersul pe jos și cu bicicleta ca modalități de deplasare sigure și normale. Aceasta poate încuraja mai mulți oameni să aleagă transportul activ, inclusiv călătoriile multimodale combinate cu transportul public, reducând astfel numărul și dominanța vehiculelor cu motor, precum și congestia traficului. Aceste beneficii, la rândul lor, pot crea o buclă de feedback pozitiv: pe măsură ce mai mulți oameni merg pe jos și cu bicicleta, drumurile devin mai sigure, deoarece există mai mulți bicicliști și pietoni, iar acest lucru poate crește atractivitatea și valoarea mersului pe jos și cu bicicleta, contribuind la comunități mai sănătoase, mai sustenabile și mai sigure.
Mersul pe jos și mersul cu bicicleta sunt două dintre cele mai eficiente și accesibile forme de activitate fizică care pot îmbunătăți semnificativ atât sănătatea
fizică, cât și cea mintală.
Spre deosebire de formele mai structurate de exerciții fizice, mersul pe jos și mersul cu bicicleta pot fi ușor încorporate în rutina zilnică, ceea ce le face opțiuni practice pentru persoane de toate vârstele și abilitățile. Mersul pe jos este aproape gratuit, nu necesită abilități speciale și se poate face singur sau în grup, aproape oriunde. Mersul cu bicicleta poate fi ieftin, necesită doar abilitatea de a merge pe bicicletă și poate oferi o formă plăcută de recreere și exerciții fizice individuale sau de grup. Aceste atribute fac din mersul pe jos și mersul cu bicicleta activități ideale pentru promovarea pe scară largă a activității fizice.
Mesaje cheie
- Atunci când mersul pe jos și cu bicicleta sunt sigure, aceste moduri de transport pot contribui la sănătatea oamenilor, la sustenabilitatea orașelor și la echitatea societăților.
Mai puțin de o treime din țări au politici de promovare atât a mersului pe jos, cât și a mersului cu bicicleta. Cu toate acestea, mersul pe jos și mersul cu bicicleta pot avea un impact favorabil asupra sănătății și mediului, prin reducerea bolilor de inimă și plămâni, a cancerului și a diabetului, precum și prin scăderea poluării aerului și a poluării fonice. Aceste moduri de transport contribuie, de asemenea, la urbanizarea durabilă, adică la orașe construite pentru bunăstarea oamenilor și a mediului și care îmbunătățesc conexiunea socială. Mersul pe jos și mersul cu bicicleta în siguranță contribuie, de asemenea, la promovarea unor societăți mai echitabile, în care oamenii de toate nivelurile socioeconomice au același grad de acces la ceea ce oferă orașele lor.
- Pietonii și bicicliștii reprezintă mai mult de un sfert din totalul deceselor cauzate de accidente rutiere.
Conform Raportului global privind starea siguranței rutiere din 2023, pietonii și bicicliștii reprezintă aproximativ 21% și respectiv 5% din cele 1,19 milioane de
decese cauzate de accidente rutiere care se produc anual – aproape 310.000 de decese. În deceniul precedent, 2011-2020, decesele pietonilor au scăzut ușor, în timp ce decesele bicicliștilor au rămas constante. Totuși, au existat variații semnificative între regiuni. De exemplu, decesele în rândul pietonilor au crescut cu 42% în regiunea Asiei de Sud-Est, iar decesele în rândul bicicliștilor au crescut cu 50% în regiunea europeană și cu 88% în regiunea Pacificului de Vest. Programul Internațional de Evaluare a Drumurilor subliniază că doar 21% dintre drumurile pentru pietoni și 23% dintre drumurile pentru bicicliști îndeplinesc ratingul de 3 stele sau mai mare pentru aceste grupuri.
- Trebuie luate măsuri dovedite și bazate pe dovezi pentru a face mersul pe jos și cu bicicleta sigure.
Există numeroase intervenții testate și bazate pe dovezi pentru a spori siguranța pietonilor și a bicicliștilor, care corespund tuturor elementelor abordării sistemului sigur în ceea ce privește siguranța rutieră: proiectarea sigură a drumurilor; vehicule sigure; viteze sigure; comportamente sigure; îngrijiri de urgență prompte, care salvează vieți. Aceste intervenții sunt aliniate cu îndrumările emise de OMS și parteneri, inclusiv Alianța Globală a ONG-urilor pentru Siguranța Rutieră și intervențiile prioritare.
- Mersul pe jos și mersul cu bicicleta sunt o parte integrantă a sistemelor de transport multimodal susținute în Planul Global pentru Deceniul de Acțiune pentru Siguranța Rutieră 2021-2030.
Se anticipează că până în 2030, aproximativ 70% din populația lumii va locui în orașe. În acest context, cererea tot mai mare de mobilitate va copleși sistemele de transport, în special pe cele care se bazează în mare măsură pe vehicule private. Mersul pe jos, cu bicicleta și transportul public sunt parte integrantă a sistemelor de transport multimodal prevăzute în Planul Global pentru Deceniul de Acțiune pentru Siguranța Rutieră 2021-2030. Astfel de sisteme optimizează combinația de moduri de transport motorizate și nemotorizate. Acestea asigură acces echitabil la mobilitate pentru toți, favorizând acele moduri de transport care sunt sigure, accesibile ca preț și sustenabile.
- Promovarea și susținerea politicilor privind mersul pe jos și cu bicicleta sunt eficiente din punct de vedere al costurilor.
Externalitățile sistemelor de transport centrate în jurul vehiculelor private includ decesele și rănile cauzate de traficul rutier, inactivitatea fizică, poluarea și costurile de construire și întreținere a drumurilor. Pe de altă parte, mersul pe jos și cu bicicleta sunt moduri eficiente din punct de vedere al costurilor, aducând beneficii indivizilor, comunităților și societăților în ansamblu. S-a demonstrat că asigurarea mersului pe jos și a ciclismului în siguranță crește vânzările cu amănuntul pentru întreprinderi, are un impact pozitiv asupra valorii proprietăților, creează locuri de muncă și îmbunătățește turismul. În plus, ratele ridicate de mers pe jos și cu bicicleta duc la creșterea numărului de călători prin transportul public, contribuind în continuare la economiile naționale și locale. În multe țări cu venituri mici și medii, mersul pe jos și cu bicicleta sunt deja modurile de transport dominante, iar acestea trebuie să devină sigure și atractive.
Activitatea fizică regulată, inclusiv mersul pe jos și mersul cu bicicleta, joacă un rol esențial în prevenirea multora dintre principalele cauze de deces, cum ar fi bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, cancerul și diabetul de tip 2. Mersul pe jos și mersul cu bicicleta pot fi instrumente puternice pentru reducerea poverii tot mai mari a mortalității cauzate de bolile netransmisibile. Studiile estimează că 3 până la 5 milioane de decese premature cauzate de bolile netransmisibile ar putea fi prevenite în fiecare an dacă mai mulți oameni ar practica activități fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos și mersul cu bicicleta. În plus, analize recente sugerează că până la 500 de milioane de cazuri noi de boli netransmisibile și afecțiuni mintale ar putea fi prevenite până în 2030 prin creșterea activității fizice, economisind potențial sistemelor globale de sănătate publică până la 300 de miliarde de dolari.
Pe lângă beneficiile pentru sănătatea fizică, mersul pe jos și mersul cu bicicleta pot avea un impact profund asupra îmbunătățirii sănătății mintale. Se știe că reduc simptomele de anxietate și depresie, îmbunătățesc starea de spirit și stimulează funcția cognitivă. Ambele activități promovează bunăstarea generală și pot fi deosebit de benefice pentru adulții în vârstă prin menținerea forței musculare și a echilibrului. Riscul de căderi și de accidentări asociate în rândul adulților în vârstă poate fi redus prin practicarea regulată a activității fizice.
Totuși, în ciuda numeroaselor beneficii pentru sănătate ale mersului pe jos, ciclismului și activității fizice regulate, o treime dintre adulți și patru cincimi dintre
adolescenți nu respectă directivele actuale privind activitatea fizică. Femeile și fetele sunt mai puțin active decât bărbații și băieții în aproape toate țările, perpetuând și mai mult inegalitățile în materie de sănătate.
Promovarea mersului pe jos și a mersului cu bicicleta ca forme principale de activitate fizică poate contribui, prin urmare, la un impact substanțial asupra sănătății publice.
Accidentele rutiere duc anual la moartea a aproximativ 1,19 milioane de oameni din întreaga lume și lasă între 20 și 50 de milioane de persoane cu răni non-fatale. Mai mult de jumătate din totalul deceselor cauzate de traficul rutier au loc în rândul participanților vulnerabili la trafic, cum ar fi pietonii, bicicliștii și motocicliștii. Leziunile cauzate de traficul rutier sunt principala cauză de deces pentru copii și tineri cu vârste cuprinse între 5 și 29 de ani. Cu toate acestea, două treimi din decesele cauzate de traficul rutier au loc în rândul persoanelor de vârstă activă (18-59 de ani). Nouă din 10 decese pe șosele au loc în țările cu venituri mici și medii, chiar dacă aceste țări dețin aproximativ 60% din vehiculele lumii.
Pe lângă suferința umană cauzată de leziunile cauzate de traficul rutier, acestea implică și o povară economică grea pentru victime și familiile acestora, atât prin costurile de tratament pentru răniți, cât și prin pierderea productivității celor uciși sau cu dizabilități. Într-un sens mai larg, leziunile cauzate de traficul rutier au un impact serios asupra economiilor naționale, costând țările 3% din produsul lor intern brut anual. Există măsuri care și-au dovedit eficiența în reducerea riscului de vătămări și decese cauzate de traficul rutier, iar Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a stabilit un obiectiv ambițios de reducere a deceselor și a vătămărilor corporale cauzate de traficul rutier cu 50% până în 2030.
În fiecare an, mii de oameni își pierd viața sau sunt grav răniți în accidente rutiere pe drumurile UE. În 2024 au fost înregistrate aproximativ 19.940 de decese pe șosele, o scădere de 2% față de anul precedent. În ultimii 10 ani s-a înregistrat o scădere treptată a numărului de decese de la un maxim de 24.358 în 2015. Datele disponibile pentru 2024 arată că drumurile rurale continuă să fie cele mai periculoase, 53% din decesele rutiere având loc acolo, comparativ cu 38% în zonele urbane și 8% pe autostrăzi. În zonele urbane, participanții vulnerabili la trafic (pietoni, bicicliști și utilizatorii de vehicule motorizate și dispozitive personale de mobilitate) reprezintă 70% din totalul deceselor rutiere. Decesele în zonele urbane apar covârșitor atunci când un accident
implică mașini și camioane. În general, bărbații (77%) depășesc cu mult numărul femeilor (23%) în ceea ce privește decesele rutiere. O preocupare tot mai mare este ponderea disproporționat de mare a tinerilor (18-24) și a persoanelor în vârstă (cu vârsta cuprinsă între 65 și 65 de ani) în decesele rutiere – în special în rândul persoanelor care merg pe jos și pe biciclete.
Șoferii și pasagerii de mașini au reprezentat 44% din totalul deceselor, în timp ce utilizatorii de vehicule motorizate (motociclete și mopede) au reprezentat 21%, pietonii 18%, iar bicicliștii 9%. Deși dispozitivele personale de mobilitate reprezintă doar 1% din total, numărul deceselor care au implicat astfel de dispozitive (în principal trotinete electrice) a crescut semnificativ între 2021 și 2024.
Mulți factori cresc atât riscul accidentelor rutiere, cât și riscul de deces sau vătămare corporală pe care le provoacă acestea. Conducerea cu viteză mare crește semnificativ atât probabilitatea producerii unui accident, cât și gravitatea consecințelor acestuia. Pentru fiecare creștere de 1% a vitezei medii, există o creștere de 4% a riscului de accident mortal. Riscul de deces pentru pietonii loviți de vehicule motorizate crește, de asemenea, rapid odată cu creșterea vitezei. Un pieton lovit de un vehicul care circulă cu 65 de kilometri pe oră are o probabilitate de 4,5 ori mai mare de a muri decât cei loviți de un vehicul care circulă cu 50 de kilometri pe oră. Conducerea sub influența alcoolului sau a altor substanțe psihoactive prezintă un factor de risc semnificativ pentru vătămările corporale cauzate de traficul rutier. În cazul conducerii sub influența alcoolului, riscul de vătămări corporale cauzate de traficul rutier crește semnificativ pe măsură ce concentrația de alcool în sânge a șoferului crește. În cazul conducerii sub influența drogurilor, riscul de vătămări corporale cauzate de traficul rutier crește în grade diferite, în funcție de drogul psihoactiv utilizat.
Există o serie de alți factori de risc semnificativi:
- neutilizarea căștilor de motocicletă, a centurilor de siguranță și a sistemelor de siguranță pentru copii;
- distragerea atenției, inclusiv utilizarea telefoanelor mobile;
- conducerea sub influența alcoolului;
- vehicule nesigure și infrastructură rutieră nesigură;
- îngrijire post-accident inadecvată;
- aplicarea inadecvată a legilor de circulație.
Prevenirea vătămărilor corporale cauzate de accidente rutiere se bazează pe o abordare cuprinzătoare și multisectorială care abordează infrastructura, siguranța vehiculelor și comportamentul uman.
Recomandări pentru siguranța rutieră
- Folosiți întotdeauna centura de siguranță la fiecare călătorie, indiferent cât de scurtă este și indiferent dacă vă aflați pe bancheta din față sau din spate a unui vehicul.
- Asigurați-vă că copiii sunt întotdeauna fixați corect pe bancheta din spate, într-un scaun auto, un scaun de înălțare sau o centură de siguranță adecvată vârstei, înălțimii și greutății lor.
- Purtați întotdeauna cască atunci când conduceți sau mergeți cu motociclete, motociclete, biciclete, biciclete electrice sau trotinete electrice.
- Nu conduceți sub influența alcoolului și/sau a oricărei alte substanțe care vă poate afecta capacitatea de a conduce.
- Respectați limitele de viteză. Excesul de viteză este un factor de risc principal pentru accidente, iar vitezele mari cresc probabilitatea de rănire gravă sau deces în cazul unui accident.
- Conduceți fără distrageri. De exemplu, nu folosiți un telefon mobil sau nu trimiteți mesaje text în timp ce conduceți.
- Fiți atenți când traversați străzile, în special în țările în care șoferii conduc pe partea stângă a drumului. Traversați străzile la trecerile de pietoni sau la intersecții.
- Călătoriți doar cu taxiuri marcate/oficiale, care au centuri de siguranță disponibile în toate locurile.
- Evitați să călătoriți în autobuze sau microbuze supraaglomerate.
În Republica Moldova pe parcursul anului 2025 au fost înregistrate 2 224 accidente în traficul rutier, în care 189 persoane decedate și 2 593 au fost traumatizate. Pe parcursul anilor 2021-2025, numărul accidentelor rutiere soldate cu deces sau cu vătămarea medie sau gravă a integrității corporale sau a sănătății persoanei, a oscilat în limita mediei de cca 2 209 accidente rutiere per an. Cauzele principale ale accidentelor rutiere rămân a fi viteza neadecvată
vizibilității și condițiile situației rutiere, constituind 30,44% sau 677 din numărul total al accidentelor, care a dus la decesul a 91 persoane și traumatizarea a altor 806 persoane. În accidentele rutiere au fost implicați 554 minori, ceea ce constituie 19,91% din numărul total de victime, dintre care 12 minori au decedat, 383 au fost traumatizați ușor, 126 au fost traumatizați grav, 33 nu au suferit careva traumatisme, fiind înregistrată o creștere la numărul minorilor implicați, comparativ cu perioada analogică a anului precedent. Totodată, din vina conducătorilor auto în stare de ebrietate, s-au produs 138 accidente în traficul rutier, atestându-se o descreștere cu -19,3%, soldate cu decesul a 9 persoane și 154 persoane traumatizate.
Centrul de Sănătate Publică Soroca (Florești)
